Intr-o realitate in care unele dintre tari se afla in carantina totala, iar altele au interzis calatoriile non-esentiale, putem fi martori in sfarsit la ceea ce se intampla cu Pamantul atunci cand, pentru prima data in istorie, suntem in mare parte absenti.

Pentru persoanele pasionate de calatorii dar carora le pasa extrem de mult de viitorul planetei, dilema morala a calatoriilor pe calea aerului a fost si continua sa fie un subiect extrem de actual in epoca incalzirii globale. Insa desi exista demersuri in sensul reducerii numarului de calatorii personale, si al achizitionarii de certificate de compensare a dioxidului de carbon la fiecare zbor, efectul pozitiv al unor astfel de masuri este greu de cuantificat.
Ceea ce nu este, insa, o nebuloasa la fel de mare – realitatea tocmai a dovedit-o! – este ca atunci cand lumea sta acasa, planeta are de castigat.
Evident, nu exista nimic bun legat de Coronavirus, si vedem asta in numarul extrem de mare de decese si de imbolnaviri, insa in conditiile in care calatoriile fara aspect de urgenta sunt interzise in multe parti ale lumii, iar tari intregi sunt in carantina totala, putem intelege ce efecte are asupra Pamantului atat prezenta, cat si absenta noastra.

Imaginile din satelit publicate de NASA si de Agentia Spatiala Europeana au detectat o reducere a emisiilor de dioxid de azot (care provin in mod principal de la arderea de combustibili fosili) in lunile ianuarie si februarie in China, ca urmare a opririi motoarelor economiei in perioada pandemiei COVID-19. Constatarile Centrului de Cercetare a Energiei si Aerului Curat (CREA) arata ca emisiile de dioxid de carbon ale Chinei (si ele provenind din arderea combustibililor fosili) s-au redus cu 25% ca urmare a masurilor luate pentru stoparea raspandirii virusului.
In perioada de carantina din Italia, date similare din satelit arata o scadere a emisiilor de dioxid de azot in regiunea de nord a tarii, iar apele din Venetia pareau a fi mai curate, datorita reducerii drastice a traficului turistic de pe canale (desi spre disperarea iubitorilor de animale, trebuie sa spunem ca imaginile foto care au circulat pe retelele de socializare, in care delfinii se zbenguie in voie pe canalele din Venetia au fost facute de fapt la aproape 800 de km distanta, in Sardinia).

In India, o interdictie nationala de circulatie a dus pe 22 martie la cea mai scazuta medie a nivelului poluarii cu dioxid de azot inregistrata vreodata in decursul primaverii, potrivit Centrului de Cercetare a Energiei si Aerului Curat (CREA). Si probabil ca odata cu intrarea Americii de Nord (unul dintre cei mai mari agenti de poluare ai lumii) in stare de carantina, aceleasi efecte vor putea fi detectate si acolo.
Desigur, o criza globala de sanatate nu este raspunsul pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, dar fenomenul ar trebui sa ne dea ocazia sa reflectam la impactul pe care activitatile umane il au asupra planetei, incluzand aici si modul in care calatorim, fie in scop de business, fie in vacante.
Restrictiile cu privire la calatoriile non-esentiale inseamna ca liniile aeriene tin la sol avioanele, fie taind drastic zborurile, fie suspendandu-si complet operatiunile.
Desi datele cu privire la rezultatele operatiunilor aviatice reduse asupra mediului urmeaza inca sa fie publicate, stim deja ca este probabil ca aceste demersuri sa aiba un efect semnificativ.

Un studiu din anul 2017, realizat de cercetatorii de la Centrul pentru Studii de Sustenabilitate al Universitatii Lund din Suedia (LUCSUS), in parteneriat cu Universitatea British Columbia a aratat ca exista trei alegeri personale pe care le putem face pentru a reduce rapid o parte foarte mare a emisiilor de gaze cu efect de sera: reducerea calatoriilor aeriene si auto, precum si reducerea consumului de carne.
Un studiu din 2018 publicat in revista Nature Climate Change a aratat ca emisiile din sectorul turistic reprezinta 8% din cifra globala totala, zborurile reprezentand cea mai mare parte din acest procent. “De departe cea mai importanta actiune pe care o putem intreprinde este sa incetam sa ne deplasam pe calea aerului, sau sa apelam mai putin la acest mijloc de transport” spune Kimberly Nicholas, cercetator pe probleme de sustenabilitate la LUCSUS. “Un zbor dus-intors de la New York la Londra este echivalentul a doi ani de consum de carne (daca ne referim la amprenta personala de carbon)” a spus aceasta.
In lumina acestor statistici surprinzatoare – coroborate cu semnele vizibile de relaxare a mediul inconjurator, pe care lumea stiintifica le observa in aceasta perioada in care intreaga omenire sta acasa pentru a infrange COVID-19 – intrebarea care trebuie pusa este: “Atunci cand vom putea calatori din nou, chiar ar trebui sa o facem?”.

Nu exista nicio cale de a avea un climat sigur mentinand un plan de business al industriei aviatice similar celui dinainte de pandemie, potrivit celor spuse de Nicholas.
Daca vrem sa ducem la indeplinire targetul Acordului de la Paris cu privire la limitarea pana in 2030 a incalzirii globale la 1.5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial, ar trebui sa facem schimbari semnificative in ceea ce priveste modul in care calatorim. Iar o parte din aceste demersuri vor trebui sa provina din industriile aviatice si de transporturi.

Exista linii aeriene care fac progrese in privinta unor inovatii precum biocarburantii si avioanele alimentate electric. “Exista o doza mare de economie la consumul de carburant care poate fi castigata prin regandirea avioanelor, in asa fel incat sa fie mai eficiente” spune Colin Murphy, director adjunct la Institutul pentru Politici Energetice, de Mediu si Economice la Universitatea California, Davis.
“Daca folosesti uleiuri uzate, biocarburantii au reduceri de gaze cu efect de sera de aproximativ 60% in comparatie cu petrolul conventional” a adaugat el. Suprafata de pamant necesara pentru a creste noi surse de biocarburanti – combustibil regenerabil derivat din materii organice – ar putea ridica o problema, totusi. Si desi exista potentialul sa existe avioane alimentate electric, Murphy noteaza ca tehnologia bateriilor limitate inseamna ca aceasta nu va fi niciodata o solutie viabila pentru zborurile pe distanta lunga.

Turismul excesiv este o forma de consum exagerat

Chiar si daca reusim cu aceste inovatii tehnologice, avem in continuare nevoie sa ne schimbam abordarea fata de calatoriile noastre individuale. La fel cum planeta pare sa aiba rastimpul necesar pentru a respira in aceste momente, si noua ne-a fost oferita o oportunitate pentru introspectie si analiza personala. Pandemia cauzata de noul Coronavirus ne-a fortat sa vedem cat de interconectati sunt oamenii, la fel ca si sistemele si organizatiile din lumea noastra. Desi aceasta revelatie a fost una devastatoare daca ne gandim la cat de rapid s-a raspandit acest virus la nivel global, ea ne-a aratat, de asemenea, cum ne putem uni si cum putem actiona ca indivizi pentru binele colectiv. Am practicat distantarea sociala pentru a ne proteja batranii si pe cei cu probleme de sanatate si cu un sistem imunitar slabit; am aplaudat de la balcoane angajatii din sistemul de sanatate si am impartasit in social media mesaje de genul #stayhome.

Cand vom lasa in urma COVID-19, va trebui sa privim din nou in exterior si sa trecem la actiuni individuale pentru binele planetei. Asa cum noul Coronavirus ne-a fortat sa incetinim ritmul vietii obisnuite, ar trebui sa luam in calcul o abordare mai lenta, mai atenta a calatoriilor.
Se creaza o conexiune autentica, pe care o resimtim intr-un loc in care avem timpul necesar pentru a intelege oamenii, cultura si frumusetea locala naturala, intr-un mod cat mai semnificativ. Acest lucru nu poate fi obtinut cu itinerarii superficiale din port in port – mai ales ca ne putem descurca si fara devastarea ecologica pe care foarte multe dintre navele mari de croaziera o lasa in urma lor – sau poposind cate putin intr-o multime de tari in doua saptamani. Poate ca ar trebui sa ne gandim la o singura calatorie mai lunga pe an, in loc de cinci sau sase calatorii scurte, un demers care ar reduce drastic si amprenta personala de carbon.

“Turismul excesiv este o alta forma de consum exagerat. Imi place sa vad cifrele din turism scazand per ansamblu si calitatea turismului crescand, pentru ca astfel oamenii inteleg mai bine destinatia in care ajung si au un impact pozitiv asupra sa, in loc sa o supra-aglomereze si sa o polueze, contribuind la distrugerea habitatului vietii salbatice – toate acestea fiind efecte ale unui turism excesiv”, spune Shannon Stowell, CEO la Adventure Travel Trade Association.

Certificatele de compensare a carbonului ajuta si fac diferenta

Putem ameliora o parte din stresul pe care turismul il pune asupra mediului, pur si simplu mentinand la nivel local o parte mai mare a aventurilor noastre. “Acesta este de fapt cel mai important impact pe care il putem avea asupra mediului. Si eu zburam frecvent, dar acum am gasit noi moduri de a ma bucura de nou si de aventura” a mai spus Nicholas, care recomanda practic sa trecem la un stil de a calatori, mai simplu, mai putin agresiv si mai orientat catre sine si catre descoperire. Iar asta poate insemna chiar sa ne bucuram mai degraba de o plaja locala, inca virgina, decat de plajele din Spania, Portugalia sau Turcia, si sa ne salvam bugetul de carbon pentru o calatorie cu un impact mai mare.

Cand trebuie intr-adevar sa zburam, putem achizitiona certificate de compensare a carbonului. “Certificatele de carbon ajuta si reusesc intr-adevar sa faca o diferenta”, spune Murphy. Nu sunt la fel de bune ca reducerea efectiva a emisiilor provocate de o calatorie, asa ca nu anulezi de tot raul facut, dar chiar si asa, tot sunt de ajutor mediului. Atunci cand incerci sa decizi ce gen de certificat sa cumperi, este vital sa donezi pentru un proiect nou, care sa nu fi existat inainte. Asadar, cand donezi unei cauze care protejeaza impotriva defrisarilor, asigura-te ca terenul in discutie nu era protejat pana acum.

Modul in care calatorim conteaza

Modul in care zburam conteaza si el. Pe cat de ispititor este spatiul extra de care ai parte la business class, cumpararea acelor locuri creste amprenta de carbon, pentru ca inseamna mai putini pasageri per zbor. “Cu cat suntem mai inghesuiti, cu atat emisiile per pasager din avion sunt mai scazute” spune Murphy.
“La nivel de politici, avem nevoie de transparenta cu privire la adevaratul impact al alegerilor pe care le facem si avem nevoie ca preturile sa se alinieze cu acest impact”, explica Austin Brown, director executiv la Institutul pentru Politici de la UC Davis. “De pilda, producerea de bilete clasa I costa mai mult” (pretul biletelor la clasa intai este folosit pentru a subventiona biletele mai ieftine de la clasa Economic, reducand costurile generale ale calatoriei si permitand unui numar mai mare de persoane sa zboare).

Cand aterizam pe o destinatie anume, putem reduce amprenta de carbon, respectand cultura si mediul zonei. “Atunci cand calatoresti intr-un loc nou, esti oaspete in casa lor”, spune Stowell. O parte a indeplinirii acestui deziderat este alegerea de cazari si activitati sustenabile, si un mod verde de transport pentru a explora locurile in care ne aflam.
Asta poate insemna sa colaboram cu un tour operator local sustenabil, care este mai familiarizat cu mediul turistic, un mod de a oferi ceva inapoi economiei locale.

Turismul ca mod de supravietuire

Exista destinatii in intreaga lume care se bazeaza pe calatorii si turism pentru a supravietui.
Pentru a se descurca prin hatisul eco-turismului care pretinde ca este verde doar pentru imagine, calatorii ar trebui sa caute tour-operatori cu un plan transparent de sustenabilitate. Daca intri pe site-ul unei companii si gasesti un plan sustenabil de turism, iar in urmatoarele 12 sau 48 de luni vezi un raport de impact, vei sti ca una spun si alta fac” spune Shannon Guihan, agent principal de sustenabilitate la The Travel Corporation si la organizatia lor non-profit pentru un turism sustenabil, TreadRight, care a dezvoltat un checklist care ii ajuta pe turisti sa adopte obiceiuri eco-friendly si sa fie mai constienti cu privire la alegerile pe care le fac.

“Avem in continuare nevoie sa calatorim” a adaugat Guihan. “Turismul este unul dintre domeniile in care isi desfasoara activitatea cel mai mare numar de angajati din intreaga lume si exista destinatii pe toata planeta care se bazeaza pe turism pentru supravietuire”. Dincolo de economia turistica globala, calatoriile au potentialul de a ne fi de ajutor tuturor. Atunci cand calatorim intr-un mod semnificativ, acumulam notiuni interculturale si dezvoltam o mai mare empatie fata de oamenii din afara cercului nostru imediat. Calatoriile ne ofera acea perspectiva globala de care avem nevoie pentru a deveni cat mai atenti la viitorul casei noastre de aici, de pe Pamant.

Probabil ca nu multi dintre cei care citesc acum acest articol au ajuns sa bea un ceai alaturi de beduini in mijlocul desertului Iordaniei, sa priveasca in ochii unei gorile in jungla salbatica din Rwanda sau sa urmareasca tigrii sub soarele fierbinte, alaturi de localnicii din India… Astfel de experiente te ajuta sa capeti o apreciere profunda vis-à-vis de lumea in care traim, atat de vasta, de diversa si de o frumusete infinita, si de asemenea ne insufla dorinta de a o proteja.
Capacitatea de a rataci prin lume si de a capata experiente noi ne-a fost luata temporar, si nu a parut niciodata un lux mai mare ca in aceasta perioada. “Probabil ca aceasta criza ne-a dat sansa de a capata o noua mentalitate legata de modul in care calatorim” spune Stowell, care adauga ca a calatori este un privilegiu pe care il avem, si nu un drept!
E imposibil sa ne imaginam lumea in care traim fara calatorii, dar pe de alta parte trebuie si sa constientizam ca daca nu schimbam modul in care calatorim, nu vom mai avea o planeta pe care sa o exploram.

Foto: freepik