Datorita proiectului PEPSEA Interreg al Uniunii Europene, Italia si Croatia lucreaza in stransa colaborare pentru a proteja ecosistemele marime din Marea Adriatica.
Zonele inchise ale Marii Adriatice (EPS), asa cum sunt golfurile, canalele si lagunele, sunt adesea zone de trafic maritim frecvent cu un risc crescut de poluare marina, prin uleiuri si substante periculoase. Cu toate acestea, nu exista protocoale clare de raspuns pentru EPS-urile care, din cauza unor caracteristici morfologice si dinamice necesita o abordare adecvata. Exista cateva centre de raspuns oficial recunoscute pentru gestionarea acestor cazuri de poluare, insa in prezent niciuna dintre aceste strategii de raspuns nu este valida atat pentru Italia cat si pentru Croatia.
Principalul obiectiv al proiectului PEPSEA Interreg (Protejarea de Poluare a Partilor Inchise ale Marii Adriatice) este acela de a dezvolta solutii pentru evenimentele de poluare din zona EPS prin interventii de urgenta si masuri de recuperare, menite sa previna dezastrele naturale si cele produse de om, precum si sa reduca impactul atunci cand acestea apar.
Proiectul este finantat de catre Programul CBC Interreg Italia-Croatia 2014-2020 si presupune colaborarea a opt parteneri italieni si croati, fiind derulat de Agentia de Dezvoltare Zadar County – Zadra Nova (partener principal al proiectului).
Parteneriatul este format din Consortiul Future in Research (Ferrara), Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Friuli Venezia Giulia – ARPA FVG (Palmanova), Po Delta Veneto Regional Park (Ariano nel Polesine) si Camera de Comert Bari – pentru partea italiana; Centrul de Pregatire si Cercetare Adriatic pentru Prevenirea si Raspunsul la Poluarea Marina Accidentala ATRAC, judetul Split Dalmatia si judetul Sibenik-Knin – pentru partea croata.
In acesti trei ani, proiectul PEPSEA a derulat diverse activitati: anumite studii efectuate in zone pilot, actiuni de constientizare pentru partile implicate, precum si un program de pregatire dedicat staff-ului tehnic din centrele de raspuns, pentru a proteja zona Adriaticii, cu beneficii ulterioare pentru sectoarele pescuit, turism si stil de viata implicate in proiect.
Zonele de actiune pilot
In cadrul Proiectului PEPSEA au fost identificate 5 zone pilot: Golful Sali, portul Sibenik si portul Split pentru partea croata si Laguna Caleri si Laguna Canarin a Deltei Po pentru partea italiana.
Aceste zone au fost supuse unei serii de investigatii precum: colectarea de date istorice necesare pentru evaluarea planurilor existente de contingenta (la nivel regional si local) si evaluarea eficientei lor; autoritatile implicate; lista si hartile de risc, zone de vulnerabilitate mare; definitia modelelor predictive de vulnerabilitate; analiza agentilor de contaminare din sedimente si din coloana de apa si investigatiile privind intensitatea curentilor pentru a valida modele predictive de risc dezvoltate cu calcule matematice.
Aceste studii au subliniat atat riscuri comune de mediu (precum riscul de deversare accidentala de hidrocarburi din rezervoare deschise si canale) si riscuri specifice locatiilor (precum riscul de deversare de amoniac de la fabrica Mardesic din Golful Sali, sau riscul potential de poluare transfrontaliera din pricina vanturilor predominante si curentilor marini de suprafata din Delta Po).
In definirea Indrumarilor pentru Planul de Contingenta, partenerii din proiect intentioneaza sa dezvolte o strategie comuna de interventie, ce va clarifica si competentele si responsabilitatile, nu numai la nivel regional si national cat si dincolo de granite.
Activitatile din locatiile pilot au dus la instalarea anumitor tehnologii spcifice (precum senzori, camere, drone si sisteme informationale geografice GIS) avand ca obiectiv detectarea poluarii si sisteme de avertizare timpurie, closure, curatare si eliminarea in conditii de siguranta a agentilor de poluare si remedierea contextuala si monitorizarea calitatii marii.
Principalele rezultate ale proiectului au fost colectate intr-o publicatie stiintifica cu privire la acest proiect, adresata profesionistilor si tehnicienilor, astfel incat pe baza rezultatelor proiectului sa poata fi stabilit un model de referinta aplicabil centurilor costiere non-adriatice si din alte mari.
Foto: freepik
