Trebuie “sa facem mai putin, cu mai putine resurse” pentru a mentine sanatatea Pamantului.
Practicile moderne de sustenabilitate incurajeaza adesea eficienta energetica si eficienta resurselor in sectoare distincte precum productia de alimente sau biocombustibilii, insa o abordare izolata ar putea duce la o degradare constanta a mediului, potrivit unui comentariu recent venit din partea cercetatorilor de la Facultatea de Inginerie a Universitatii din Georgia.

Folosirea tehnologiilor noi pentru a imbunatati eficienta poate accelera, in mod deosebit, aceasta deteriorare a mediului, prin crearea unui numar mai mare de produse la preturi mai mici.
Astfel, materialele si energia “economisite” nu sunt practic conservate, ci directionate catre alti utilizatori, explica cercetatorii din Georgia, intr-o lucrare publicata recent in Nature Sustainability.

“Sustenabilitatea presupune ca oamenii sa aleaga sa faca mai putin cu mai putine resurse”, spune autorul principal John Schramski, profesor asociat la Facultatea de Inginerie, invitat alaturi de colegii sai sa scrie comentariul pentru publicatia americana.
“Incercam sa echilibram materiale precum nitrogenul sau apa”, care sunt tehnic regenerabile, insa majoritatea energiei nu este… Odata ce energia este arsa, ea dispare. Nu vom putea obtine niciodata inapoi biomasa sau combustibilii fosili folositi”, spune el.

Schramski si Brock Woodson de la Facultatea de Inginerie din Georgia si James Brown de la Universitatea din New Mexico au analizat aceste probleme ce tin de balanta energetica, in cadrul ecosistemelor si industriilor, precum si modul in care utilizarea energiei de catre civilizatia actuala continua sa atinga cote alarmante, cu o viteza vertiginoasa.

Pornind de la premiza ca energia este “capacitatea de a crea schimbare” autorii noteaza ca in ultimii 70 de ani consumul de energie a crescut in mod simtitor si continua sa creasca. Iar din pacate un consum energetic in crestere exponentiala conduce la o schimbare climatica cu o crestere exponentiala.
“Unul dintre motivele pentru care nu reusim sa percepem gravitatea acestor circumstante este acela ca foarte putine persoane inteleg in mod real conceptul de energie”, scriu autorii. Ei adauga, de asemenea, ca stiinta energiei se concentreaza pe calitate, pe cantitate si pe sursa, si cu toate acestea toate tipurile de consum de energie continua sa transforme mediul, fie ca provin din combustibili regenerabili sau neregenerabili.
“Cand stiinta tipica a sustenabilitatii spune ca un proces nou este conceput cu 20% mai putin combustibil, de fapt nu face nimic altceva decat sa faca aceste resurse disponibile pentru altcineva” spune Schramski.
In realitate, reducerea consumului de resurse forestiere, de pilda, nu inseamna ca padurea nu va mai fi folosita niciodata, ci mai degraba ca va fi utilizata intr-un alt scop, la o data ulterioara, explica profesorul. In fond, in cadrul unui regim energetic inchis, niciun sistem mecanic sau de mediu nu poate rezista pe o perioada nedefinita acestui tip de activitate care creste exponential.
“Tot ceea ce facem implica energie, si nu avem resurse infinite de energie!” spune Woodson. “Stim asta din viata noastra de zi cu zi, atunci cand ne trezim infometati si simtim ca am ramas fara rezervele personale de combustibil”.

INOVATIA TEHNOLOGICA DUCE LA UN CONSUM ENERGETIC MAI MARE

Inca de la jumatatea anilor 1800, economistul britanic William Stanley Jevons a aratat ca o imbunatatire a eficientei in proiectarea tehnologica duce adesea la un consum crescut de energie si resurse, mai degraba decat la o reducere. Inovatiile permit tehnologiei sa fie mai profitabila, iar preturile mai mici duc la o cerere mai mare, precum si la o epuizare mai rapida a resurselor.
“Oamenii de stiinta cauta moduri mai bune de a aplica relatia dintre tehnologie si energie”, spune Schramski, adaugand ca “necesarul de energie al tehnologiei este o functie care pune presiune asupra mediului”.

In cuprinsul lucrarii, autorii dau exemplul sistemelor alimentare, al carnii si al biocombustibililor, ca fiind provocari “complexe si uneori ilogice si inacceptabile” cu care trebuie sa sa confrunte initiativele ce tin de sustenabilitate. Productia de alimente, de pilda, a devenit din ce in ce mai complexa in timp. Societatile de vanatori – culegatori foloseau o cantitate mica din biomasa Pamantului pentru a-si satisface nevoile biologice care au progresat, insa, pe masura ce societatile agricole si industriale au folosit tot mai multe procese pentru a obtine si distribui alimentele.
“Majoritatea persoanelor nu inteleg astazi cat de multa energie este consumata de sistemul alimentar. Este o problema de constientizare, iar cand oamenii sunt mai informati, pot face alegeri mai bune” a spus Woodson. “Desi aceasta tendinta nu va disparea in decursul unei generatii, putem incepe sa facem pasi catre introducerea acestui subiect de discutie in procesul decizional cultural”.

CONSUMUL ENERGETIC IN SISTEMUL ALIMENTAR GLOBAL

In civilizatia contemporana, aproximativ 15-30% din consumul total de energie este folosit in cadrul sistemului alimentar global, pentru masinarii, fertilizatori, pesticide, sisteme de irigatii, recoltare, transport, depozitare, marketing si preparare. Aceste cifre sunt valabile incepand de la gradini si pasuni mici, si ajungand pana la agricultura industriala si la pescuitul oceanic, spun autorii.

Oamenii au nevoie de aproximativ 2000-2400 de calorii pe zi. Pentru a satisface aceasta nevoie, autorii au calculat – pe baza datelor din anul 2013 – ca o populatie globala din care fac parte 7 miliarde de persoane recolteaza aproximativ de patru ori mai multa energie din plante decat necesarul pentru fiecare unitate calorica de pe masa. Carnea este cel mai mare contribuitor la aceasta lipsa de eficienta, necesitand aproximativ 60% din aceste energii recoltate din plante pentru a produce numai 20% din caloriile finale consumate.
Calculele privitoare la biocombustibili arata un rezultat similar. Pentru fiecare produs finit de etanol si energie biodiesel, este recoltata de doua ori mai multa energie din plante, scriu autorii.
In mod paradoxal, autorii arata ca pentru a distila biocombustibilii lichizi din plante sunt utilizate cantitati egale de carburanti fosili, iar biocombustibilii lichizi reprezinta numai 2.6% din petrolul folosit pentru transporturile globale. “Aceste cifre sunt ridicol de ineficiente” spune Schramski.
“Din aceasta perspectiva reducerea consumului de carne si de biocombustibili lichizi ofera o imbunatatire extrem de clara. Evident, recunoastem enormitatea complexitatilor socio-economice, comportamentale si nutritionale, precum si provocarile asociate cu aceste traiectorii de viitor” subliniaza autorii.

Cu toate acestea, un viitor sustenabil fara o reducere substantiala a utilizarii energiei nu este posibila, subliniaza Schramski, care insoteste adesea prezentarea publica a acestui tip de date cu prezentarea unor imagini ale Pamantului vazut din spatiu, noaptea, cu orasele majore ale lumii, pline de lumini extrem de puternice.
“Realitatea din spatele acestor lumini este o explozie controlata. Planeta mocneste”, spune el adesea publicului.

Pandemia devastatoare prin care trece intreaga planeta in aceasta perioada ofera o imagine pe termen scurt a ceea ce ar fi posibil. Cand sute de tari din toate colturile lumii au impus carantina totala, iar oamenii nu ai voie sa iasa pe strada decat pentru motive justificate, locuitorii Pamantului stau acasa, limiteaza calatoriile si se gandesc in mod mai constient la resursele pe care le folosesc.
“Nu putem continua la acest nivel, asta este cert, insa cu unele mici modificari ale stilurilor noastre de viata, putem reduce o cantitate importanta de energie din totalul pe care il folosim” spune Woodson. “Pana si faptul ca permitem angajatilor sa lucreze de acasa una sau doua zile pe saptamana, ar putea avea un impact in acest sens! Vom vedea ce se intampla atunci cand economia va reveni la situatia anterioara”.

Foto: freepik