Acest an poate fi unul crucial pentru a stabili raspunsul fata de criza de mediu cu care intreaga lume se confrunta in ultimul deceniu. Insa asta numai daca actuala criza COVID-19, care a pus pe locul secund orice alt demers pe glob, va reusi sa fie tinuta sub control, iar omenirea va fi repusa pe linia de plutire, atat din punct de vedere social cat si economic.

Liderii mondiali si marii afaceristi ai lumii, reuniti la Davos, Elvetia, chiar inainte de amploarea uriasa a crizei Coronavirus in Europa si peste tot pe glob, s-au confruntat pentru prima data cu o agenda pe ale carei locuri principale s-au aflat incalzirea globala si crizele ecologice.
Ingrijorarile financiare si economice au fost devansate pe lista de prioritati in favoarea a cinci probleme de mediu: criza climatica si conditiile meteorologice extreme, esecul in a reduce schimbarea climatica sau in a ne adapta la aceasta, poluarea provocata de om, reducerea biodiversitatii si colapsul ecosistemelor, precum si dezastrele naturale cutremure, tsunami-uri si eruptii vulcanice.

Militantii ecologisti si activistii pentru drepturi sociale si drepturile omului si-au manifestat ingrijorarea cu privire la toate acestea de mai bine de doua decenii, si se pare ca in cele din urma puterile lumii au decis sa acorde atentie si acestor semnale de alarma. In unele cazuri, insa, poate fi prea tarziu sa actionam si imposibil sa reducem consecintele intarzierii in actiune.
De la momentul 2015, cand Acordul de referinta de la Paris a fost semnat, emisiile de gaze cu efect de sera au crescut cu alti 4% si, desi exista semne ca rata cresterii e posibil sa se fi diminuat, reducerea nu este nici pe departe suficiente. Oceanele sunt la nivelul cel mai fierbinte inregistrat vreodata.

Anul trecut oamenii de stiinta din domeniul ecologic au avertizat ca sunt peste 1 milion de specii care se afla la un pas de disparitie. Biomasa de animale salbatice de pe planeta a scazut cu mai mult de 80%, aproximativ jumatate din zona ecosistemelor naturale esentiale s-a pierdut, iar populatiile de insecte au fost distruse, potrivit unui raport al Platformei Interguvernamentale Stiinta – Politica a ONU, cu privire la Biodiversitate si Servicii Ecosistemice.
Pe de alta parte, Panelul Interguvernamental pe teme de Schimbare Climatica avertiza in 2018 ca pana in anul 2030 lumea se va inscrie pe traiectoria catre depasirea pragului de 1.5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale, sau chiar va depasi acest nivel. In acest moment, incalzirea a depasit deja 1 grad Celsius, iar 2019 a fost al doilea cel mai fierbinte an din istorie.

Asa cum arata agenda evenimentului de la Davos, afacerile iau din ce in ce mai mult act de aceste realitati. Ashim Paun, co-presedinte pentru cercetare de mediu, sociala si guvernamentala la HSBC spune: “Va fi anul 2020 un punct de inflexiune? Clientii nostri investitori cred ca schimbarea climatica este absolut esentiala pentru procesele lor investitionale. Asadar, anul acesta vom analiza evolutiile politice si pe cele legate de politici majore – detaliile Acordului Verde al UE din luna martie, rezultatul alegerilor, mai ales in Statele Unite, unde vedem ca efectele asupra climatului sunt destul de binare, si daca discutiile din noiembrie pe teme de climat de la Glasgow, pot avea parte din nou de elanul anterior”.

Exista destul de multe demersuri pe care oamenii din intreaga lume le pot face pentru a se implica si pentru a schimba directia acestui deceniu de criza. “Anul 2019 a aratat ca activismul functioneaza” a aratat Richard George, activist Greenpeace pe teme de climat. “Contributiile incredibile ale grevistilor din scoli si ale celor care fac parte din Extinction Rebellion, alaturi de multi altii, ne-au adus la un target zero net (In Marea Britanie si in alte tari) si aproape de un acord universal nu numai in sensul ca schimbarea climatica este reala, ci si in sensul ca este vital si urgent sa intreprindem actiuni pentru a o stopa. Ceea ce este necesar acum este o actiune reala in vederea eliminarii carbonului din sectorul energetic, din trasporturi, din alimentatie si din finante, ceea ce inseamna sa punem presiune pe politicieni si pe corporatii. Acesta este anul in care trebuie sa o facem”.
In cursul acestui an vom avea parte de o serie de conferinte internationale pe teme climatice, legate de oceane, de biodiversitate, defrisari si de o multitudine de alte probleme presante legate de mediu.

Multe targeturi si deadline-uri se raporteaza la acest an, iar guvernele si afacerile vor fi nevoite sa raspunda pentru orice esec in atingerea acestor obiective.
Lumea se schimba, iar liderii din toate domeniile recunosc ca oamenii nu mai sunt dispusi sa accepte pasiv distrugerea mediului inconjurator. Iata ce vom regasi pe agenda climatica a anului 2020.

Climatul

Aproape cinci ani au trecut de la semnarea Acordului de la Paris, si de la angajamentele vizand prevenirea incalzirii globale ce va depasi pragul de 2 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale. De atunci, progresele au stagnat…
Conferinta ONU de anul trecut de la Madrid pe teme de climat s-a incheiat fara vreun acord real cu privire la aspecte de baza ce tin de implementarea Acordului de la Paris.

Mai important de atat, angajamentele asumate de tari cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in cadrul Acordului din 2015 e improbabil sa respecte limita de 2 grade Celsius si vor duce la o crestere dezastruoasa a incalzirii globale cu 3 grade.
Aceasta realitate face ca summit-ul pe teme climatice de anul acesta sa fie cel mai important de la Acordul de la Paris incoace. Guvernele trebuie sa vina la COP26 – programat sa aiba loc in luna noiembrie la Glasgow – inarmate cu noi targeturi privind emisiile, proportionale cu criza climatica.
Daca Donald Trump ramane inca la putere, alte tari trebuie sa faca presiuni in continuare, fara Statele Unite, si sa depaseasca provocarile din partea Braziliei, Arabiei Saudite, Rusiei si altora. Va fi o lupta uriasa, iar mesajele clare din partea societatii civile vor fi vitale pentru succesul sau.

Alegerile prezidentiale din SUA

Trump a aruncat in aer protectiile federale mergand de la aerul si apa curata pana la forarea si constructia de conducte in Alaska, iar daca actualul presedinte american va castiga un al doilea mandat, va continua foarte probabil pe aceesi directie!
In termeni internationali, influenta sa a fost una daunatoare pentru actiunea climatica: Trump a declansat procesul formal de retragere a Statelor Unite din Acordul de la Paris in 2017, iar aceasta decizie va intra in vigoare in ziua de dupa alegerile prezidentiale din 3 noiembrie. COP26 incepe pe 9 noiembrie, iar delegatia americana va fi aleasa din randul administratiei Trump, indiferent care va fi rezultatul alegerilor.

Diplomatii britanici vor incerca sa foloseasca relatiile de presupusa prietenie dintre Trump si premierul britanic, Boris Johnson, pentru a se asigura ca Statele Unite nu vor juca un rol perturbator.
Trump va prezida, de asemenea, intalnirea G7 din luna iunie, ceea ce inseamna ca problemele de mediu nu se vor afla pe agenda. In anii anteriori, mai ales in perioada 2005-2007, atentia a ceea ce atunci se numea G8 fata de climat s-a dovedit a fi un impuls serios pentru progres, in ceea ce priveste dezbaterile climatice la nivelul Natiunilor Unite. Anul acesta acest lucru va lipsi.

Oceanele

Poluarea cu plastic, pescuitul excesiv, supraincalzirea si acidifierea provocate de schimbarea climatica declanseaza o criza a oceanelor.
Summitul Mondial pentru Oceane – ce ar fi urmat sa aiba loc in luna martie in Tokyo – urma sa ia in discutie cele mai noi informatii si cercetari cu privire la viata din oceane si sa prezinte solutii posibile.
Tot in luna martie, incepand cu data de 23 si pana pe 3 aprilie urma sa aiba loc ultima intalnire programata a efortului ONU de a elabora un nou tratat global cu privire la mari. IGC4 avea ca obiectiv sa stabileasca un nou instrument legal pentru “conservarea si utilizarea sustenabila a diversitatii biologice marine, in zonele aflate sub jurisdictie nationala”.
Ambele evenimente au fost amanate din pricina pandemiei de COVID-19, cu care se confrunta in acest moment intreaga planeta.

Biodiversitatea

Ecosistemele din intreaga lume, de la Amazon si pana in Antarctica, se afla pe marginea prapastiei, ca urmare a invadarii speciei umane si a exploatarii, poluarii, penuriei de apa si impactului incalzirii globale.
Doua intalniri isi vor concentra atentia asupra reducerii biodiversitatii si asupra modurilor in care poate fi stopata distrugerea suplimentara.
Congresul Mondial pe teme de Conservare, ce urmeaza sa aiba loc la jumatatea lunii iunie in Marsilia, este cea de-a patra intalnire anuala a Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii, organizatia care pune laolalta listele rosii din intreaga lume pe care se afla speciile in pericol si cele amenintate.
O serie de intalniri tinute in cadrul conventiei ONU pe teme de biodiversitate biologica va culmina cu o intalnire ce va avea loc la Kunming, in China, in luna octombrie. In cadrul intalnirii de la Kunming vor fi evaluate progresele – dar si lipsa acestora – cu privire la protejarea faunei si vegetatiei.
Cum planul actual global de actiune in sfera biodiversitatii din 2011 pana in 2020 si obiectivele sale elementare au toate sansele sa fie ratate, conferinta de la Kunming ar trebui sa fie cadrul ideal pentru adoptarea unui nou plan de actiune pentru urmatorul deceniu.

Obiectivele de dezvoltare sustenabila

Acordul de la Paris nu a fost singura realizare internationala majora a anului 2015. Tot in 2015 a avut loc si semnarea Obiectivelor ONU de Dezvoltare Sustenabila, un set de 17 planuri pentru remedierea problemelor sociale si de mediu – inclusiv eliminarea saraciei si foametei, drepturile pentru femei si fete, imbunatatirea accesului la servicii din domeniul sanatatii si educatiei in tarile in curs de dezvoltare, precum si accesul la apa curata si la salubritate.
Majoritatea obiectivelor se raporteaza la anul 2030, iar anul acesta este un moment de evaluare a progresului, la Forumul Politic la nivel inalt al ONU, ce va avea loc la New York, in luna iulie.

Afacerile

Ultimii ani am fost martorii unui nou val de activism de mediu, avand in prim plan afacerile. Acest val va creste probabil in 2020, pentru ca impactul sau a devenit evident.
Black Rock a luat o decizie fara precedent la inceputul acestui an, demarandu-si retragerea din investitiile cu un risc climatic ridicat, iar alte fundatii vor resimti si ele presiunea de a urma acest trend.
Exista o varietate de moduri in care oamenii isi pot face cunoscute punctele de vedere in fata consiliilor de afaceri, pornind de la intrebari legate de fondurile lor de pensionare si mergand pana la alaturarea la diverse proteste sau chiar pana la a deveni actionari.

Transporturile si urgenta climatica

Globalizarea a dus la o crestere masiva a carbonului din domeniul transporturilor maritime, care acum reprezinta 3% din toate emisiile de gaze cu efect de sera, insa va ajunge la o cota de 17% pana in 2050, daca nu este tinut sub control.
Insa transporturile maritime au fost excluse in mod deliberat de la negocierile ONU pe teme climatice, iar in ultimele doua decenii au fost inregistrate foarte putine progrese cu privire la reducerea gazelor cu efect de sera dintr-una dintre cele mai murdare forme de transport.
La intalnirea Organizatiei Maritime Internationale – care ar fi trebuit sa aiba loc in luna martie, dar a fost si ea amanata din cauza pandemiei de Coronavirus – natiunile urmau sa vina cu o solutie pentru a indeplini obiectivele agentiei Natiunilor Unite de a reduce la jumatate emisiile din transporturile maritime pana la jumatatea secolului – un obiectiv despre care activistii spun ca este in continuare necorespunzator.
Anul trecut, miscarea Extinction Rebellion (Rebeliunea Impotriva Extinctiei) – a organizat proteste deosebit de eficiente. In cursul acestui an, vor reveni pe agenda deciziile care au fost amanate anul trecut.

Defrisarile

In 2010 companiile din intreaga lume si-au unit fortele in vederea excluderii totale pana in 2020, a uleiului de palmier obtinut in urma defrisarilor, din lanturile lor de aprovizionare si distributie. Acest obiectiv pare departe de a fi atins, insa la Forumul Produselor de Larg Consum, ce va avea loc in iunie la Londra, companiile semnatare vor fi nevoite sa explice progresele facute si ce spera sa faca pentru a-si imbunatati performanta in acest sens. Uleiul de palmier este unul dintre cei mai mari promotori ai defrisarilor, mai ales in sud-estul Asiei, unde fauna – pornind de la urangutani si ajungand pana la elefantii de Sumatra si rinoceri – este pusa in pericol.
Consumatorii au sansa de a-si face auzite punctele de vedere: nimeni nu isi doreste un cos de cumparaturi care sa contribuie la disparitia speciilor, si exista moduri de a cultiva resurse naturale fara sa cauzam dezastre ecologice. Depinde de companiile producatoare si de retaileri sa faca aceasta diferenta!

Acordul Verde UE si Summitul China – Uniunea Europeana

Noua Comisie Europeana si-a inceput mandatul anul trecut la Bruxelles cu o promisiune fundamentala: un Acord Verde pentru Europa, prin care intreaga economie europeana si reglementarile UE vor fi restructurate in asa fel incat sa plaseze protectia mediului in centrul prosperitatii continue. Energia curata, transportul si industria vor crea noi joburi verzi, pentru a le inlocui pe cele pierdute din industriile poluante, iar cetatenii se vor bucura de un aer si de o apa mai curate, de un mediu natural mai sanatos si de un climat stabil. Cel putin acesta este obiectivul!

Pentru a ne ridica la nivelul acestor promisiuni, va fi nevoie de alegeri dificile si de o diplomatie foarte abila, iar in cursul acestui an Comisia Europeana, statele membre si Parlamentul European vor avea de infruntat o serie de voturi si de decizii esentiale.
Uniunea Europeana va juca, de asemenea, un rol esential in cadrul COP26, iar Summit-ul Uniunea Europeana – China, care urmeaza sa aiba loc la jumatatea lunii septembrie in Leipzig – va fi de o importanta extrema.
Pe fondul respingerii de catre Statele Unite ale Americii a Acordului de la Paris, cooperarea intre ceilalti emitatori majori din lume va fi vitala, asa ca UE trebuie sa construiasca un parteneriat cu China sau, in caz contrar, sa se confrunte cu un esec la COP26.

Foto: freepik