Padurile tropicale au reprezentat unul dintre cele mai bune sisteme defensive ale Pamantului impotriva nivelurilor din ce in ce mai mari de dioxid de carbon. Copacii absorb carbon din atmosfera atunci cand cresc, iar cercetatorii estimeaza ca in ciuda despaduririi continue, padurile tropicale retin mai mult carbon decat a emis umanitatea in ultimii 30 de ani arzand carbune, petrol si gaze naturale. Insa chiar si asa, oamenii de stiinta isi fac griji ca am putea asista in viitor la o reducere a capacitatii padurilor tropicale de a actiona ca rezervoare de carbon sau, in cele din urma, chiar la o inversare a fenomenului, atunci cand copacii stresati de caldura si de seceta vor muri si isi vor elibera in natura carbonul, in conditiile incalzirii globale continue la care asistam.
Cercetatorii spun ca masuratorile privitoare la stocarea de carbon si la conditiile de crestere pentru aproximativ 500.000 de copaci din intreaga lume sugereaza ca – daca vor fi lasate intacte – unele paduri tropicale, in mod deosebit cele din Africa si din Asia, vor continua sa izoleze cantitati mari de carbon, chiar si in conditiile cresterii temperaturilor la nivel global. Dar doar pana la un punct! “Exista anumite niveluri la care padurile nu pot raspunde”, spune William Anderegg, specialist in ecologie la Universitatea din Utah.
Studiul a descoperit ca – daca incalzirea globala va ajunge la nivelul de doua grade peste nivelurile preindustriale – brazde intregi din padurile tropicale ale lumii vor incepe sa piarda mai mult carbon decat acumuleaza. Si, din pacate, cele mai fierbinti paduri din America de Sud au atins deja acest punct…
Datorita duratei lungi de viata si trunchiurilor masive din lemn, copacii sunt extrem de utili pentru stocarea carbonului. Dar exact cat de mult carbon pot capta padurile tropicale in conditiile in care planeta se incalzeste, depinde de echilibrul dintre cresterea copacilor (stimulata de nivelurile mai mari de carbon din atmosfera) si stresul pe care il resimt copacii din pricina temperaturilor in crestere si a secetei tot mai pronuntate. “Totul se rezuma, pana la urma, la un razboi intre beneficiile dioxidului de carbon si impactul potential al schimbarii climatice”, spune Anderegg.
Pentru a afla care dintre tabere va iesi victorioasa din acest razboi, o echipa globala din care fac parte peste 200 de cercetatori a masurat si evaluat mai mult de jumatate de milion de copaci din 813 paduri din 24 de tari. Echipa, condusa de ecologul tropical Oliver Phillips de la Universitatea din Leeds si cercetatorul doctorand Martin Sullivan, a calculat cat de mult carbon stocheaza in acest moment diferitele tipuri de paduri, in functie de inaltimea, diametrul si speciile fiecarui copac. Cercetatorii au analizat, de asemenea, si variatiile privind stocarea de carbon de la un loc la altul, folosind date colectate de pe 590 de parcele de monitorizare pe termen lung.
Incalzirea globala si capacitatea de absorbtie a carbonului
Pentru a prognoza modul in care acumularea de carbon se poate schimba in viitor, cercetatorii au presupus ca cele mai fierbinti paduri – care se situeaza in mare parte in America de Sud – sunt etaloane pentru viitor. Comparand stocarea carbonului in padurile din toata gama climatica, ei au putut folosi spatiul ca substitut pentru timp.
Oamenii de stiinta au analizat modul in care schimbarile legate de temperatura si de precipitatii pot afecta stocarea de carbon, cautand acele schimbari care pot explica cel mai bine ceea ce au observat in paduri. (Analiza tine cont de diferentele in mixul de specii de copaci din paduri.).
Studiile anterioare sugerasera ca cea mai scazuta temperatura resimtita intr-o padure in cursul noptii are cel mai mare impact asupra capacitatii de stocare a carbonului pe termen lung, poate pentru ca in timpul noptilor calde respiratia copacilor este stimulata, acestia eliberand mai mult carbon. Studiul actual a descoperit, insa, ca temperatura maxima din timpul zilei este, de fapt, cea mai importanta, poate pentru ca in zilele fierbinti copacii isi incetinesc consumul de dioxid de carbon, pentru a reduce pierderea de apa prin porii din frunze.
Studiul a aratat ca, per ansamblu, padurile absorb in acest moment mai mult carbon decat emana. Insa a descoperit ca la un punct de varf – atunci cand temperatura maxima a zilei in timpul celei mai fierbinti luni a anului se ridica in medie la 32.2 grade Celsius – capacitatea de stocare a carbonului pe termen lung scade abrupt iar cantitatea de carbon emanata in atmosfera creste.
Declinul este si mai mare in padurile mai uscate, noteaza Sullivan, acum la Universitatea Metropolitana din Manchester, probabil pentru ca lipsa apei face copacii mai vulnerabili la stress si la moarte.
Potrivit calculelor echipei de cercetare, fiecare crestere de 1 grad a temperaturilor maxime, la nivelul intregii planete, reduce nivelul de stocare de carbon in padurile tropicale cu 7 milioane de tone (aproximativ echivalentul emisiilor de carbon ale SUA in decurs de 5 ani), desi mare parte din aceasta pierdere este in prezent echilibrata de cresterea mai mare.
Insa, daca temperaturile globale cresc cu 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, 71% dintre padurile tropicale vor fi impinse peste punctul termic de varf, arata cercetatorii. Pierderile de carbon vor fi de patru ori mai mari, America de Sud resimtind in acest caz cea mai mare pierdere.
“Aceasta compilatie masiva de date ne permite sa tragem concluzii cu o mai mare incredere decat ar permite studiile individuale”, spune Julia Pongratz, cercetator stiintific in domeniul climei la Universitatea Ludwig Maximillian din Munchen.
Pe de alta parte, insa, ecologul Laura Kueppers de la Universitatea din Berkeley, California, isi face griji ca studiul ar putea fi prea optimist in a prognoza ca padurile mai racoroase – mai ales din Asia si Africa – vor continua sa acumuleze cantitati mari de carbon chiar si in conditiile incalzirii. Nu este clar daca aceste paduri se vor comporta la fel ca echivalentele lor din America de Sud, noteaza Kueppers, sau ca ele se vor putea adapta la viteza schimbarii climatice induse de om. “Nu am incredere ca padurile vor putea sa se adapteze in intervalul de timp in care vor fi nevoite sa o faca” spune Kueppers.
Alti cercetatori vad aceste descoperiri ca pe un apel la actiune care ar trebui sa ne trezeasca, notand ca lumea s-a incalzit deja cu aproximativ 1 grad Celsius peste nivelurile preindustriale. “Desi rezervoarele padurilor tropicale se vor slabi, conservarea lor este in mod cert mai buna decat sa nu le avem deloc, sau sa le transformam in surse de carbon”, spune Ricard Betts, cercetator specializat in ciclarea globala a carbonului la Universitatea din Exeter. “Nu este prea tarziu pentru a evita cele mai severe efecte!” avertizeaza el.
Foto: freepik
