Unele dintre cele mai importante state membre ale Uniunii Europene continua sa nu isi respecte angajamentele si obligatiile privitoare la Directivele europene privind mediul si pescuitul. Comisia Europeana a deschis in luna decembrie procedura de infringement pe domeniul de politica Mediu si Pescuit, trimitand in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene Romania – pentru nerespectarea legislatiei UE privind calitatea aerului si emisiile industriale, Germania – pentru insuficienta protejare a pasunilor si Spania – pentru implementarea defectuoasa a Directivei Nitratilor.

Comisia Europeana a trimis, de asemenea, un aviz motivat Greciei privind apele reziduale urbane si Frantei in problema prevenirii accidentelor majore implicand substante periculoase.
Comisia a initiat actiune legala in cadrul pachetului de proceduri de infringement pe Mediu si Pescuit, din decembrie 2021, si in cazul altor state membre, trimitand scrisori de notificare Maltei, Poloniei si Slovaciei in problema apelor reziduale urbane, Ciprului in problema tratarii deseurilor, Frantei in problema evaluarii strategice de mediu, Portugaliei cu privire la desemnarea zonelor speciale de conservare.

Pe domeniul Pescuit si Afaceri Maritime, Grecia, Croatia, Italia, Cipru si Romania au primit scrisori de notificare formala pentru stabilirea Planurilor Spatiale Maritime.

In pachetul sau obisnuit de decizii de infringement (constatare a nerespectarii obligatiilor), Comisia Europeana urmeaza actiunea legala impotriva statelor membre UE pentru ca nu si-au respectat obligatiile fata de legislatia Uniunii Europene. Aceste decizii, acoperind diferite sectoare si zone de politica au ca scop sa asigure aplicarea adecvata a legislatiei UE in beneficiul cetatenilor si afacerilor.
Deciziile cheie luate de catre Comisie pe domeniul Mediu si Pescuit sunt prezentate mai jos. Comisia a inchis, de asemenea, un numar de 90 de cazuri (pe toate domeniile de politica) in care problemele statelor membre vizate au fost solutionate fara sa fie nevoie de continuarea procedurii de infringement.

1. Mediu si pescuit

Scrisori de notificare formala
Apele reziduale urbane: Comisia a solicitat Maltei, Poloniei si Slovaciei sa se conformeze regulilor UE.

Comisia solicita Maltei, Poloniei si Slovaciei sa se confomeze regulilor UE cu privire la tratarea apelor reziduale urbane (Directiva 91/271/EEC a Consiliului Europei). Conform Directivei, orasele trebuie sa creeze infrastructura necesara pentru a colecta si trata apele reziduale urbane. Apele reziduale necolectate si netratate pot reprezenta un risc pentru sanatatea umana si polueaza lacurile, raurile, solul si apele subterane si costiere.
Acordul Verde European isi propune sa conduca Uniunea Europeana catre o ambitie zero poluare, benefica sanatatii publice, mediului si neutralitatii climatice.

In Slovacia, 19 aglomerari au esuat in a oferi un sistem de colectare si in a garanta tratarea in mod adecvat a apelor reziduale urbane care ajung in sistemele de colectare. Aceste aglomerari trebuiau sa fie conforme pana in 31 decembrie 2015.
Conform aceleiasi Directive, statelor membre UE li se cere si sa stabileasca un program pentru implementarea Directivei si sa ofere Comisiei un update al programului o data la doi ani.

In ciuda mai multor scrisori de atentionare, Malta si Polonia nu au oferit Comisiei informatiile cu privire la programul lor, pana la termenul limita din 30 iunie 2020.
Comisia a decis, de aceea, sa trimita scrisori de notificare formala catre Malta, Polonia si Slovacia, care au la dispozitie doua luni pentru a raspunde si a solutiona deficientele mentionate de Comisie. In absenta unui raspuns satisfacator, Comisia poate decide sa emita un aviz motivat.

Deseuri: C.E. solicita Ciprului sa imbunatateasca tratarea deseurilor

Comisia a solicitat Ciprului sa aplice in mod corect Directiva privind depozitele de deseuri (Directiva 1999/31/EC) si Directiva Cadru privind Deseurile (Directiva 2008/98/EC). Directiva privind depozitele de deseuri stabileste standarde pentru depozitele de deseuri, astfel incat sa previna efectele adverse ale acestora asupra sanatatii umane, apei, solului si aerului. Directiva stabileste ca statele membre trebuie sa ia masuri pentru a garanta ca numai deseurile care au fost supuse tratarii ajung la depozitele de deseuri.
Acordul Verde European si Planul de Actiune Zero Poluare au stabilit o ambitie zero poluare pentru UE, benefica pentru sanatatea publica, dar si pentru mediu si pentru neutralitatea climatica.

In hotararea sa din 15 octombrie 2014, Curtea de Justitie a UE a stabilit ca inainte sa ajunga de depozite, deseurile trebuie sa fie tratate in cel mai adecvat mod, pentru a reduce cat mai mult impactul negativ asupra mediului si sanatatii umane.
In urma acestei decizii, Comisia a lansat un studiu pentru a investiga depozitarea deseurilor municipale netratate din statele membre. In Cipru, studiul a indicat deficiente grave in trei din cele cinci districte ale tarii. 21% din cantitatea totala de deseuri produse in Cipru sunt depozitate fara vreun pre-tratament, mai ales in districtul Pafos, unde nu este aplicat niciun pre-tratament niciunui tip de deseu trimis catre depozite.

Mai mult, Ciprul nu a stabilit o retea integrata si adecvata de instalatii de management al deseurilor pentru deseurile municipale mixte.
Comisia a decis de aceea sa trimita o scrisoare de notificare formala catre Cipru, care are doua luni la dispozitie pentru a raspunde si solutiona deficientele semnalate de catre Comisie. In absenta unui raspuns satisfacator, Comisia poate decide sa trimita un aviz motivat.

Evaluarea strategica de mediu: Comisia solicita Frantei sa isi imbunatateasca reglementarile interne

Comisia solicita Frantei sa isi armonizeze legislatia nationala cu Directiva cu privire la evaluarea anumitor efecte ale planurilor si programelor cu privire la mediu (cunoscuta ca Directiva privind Evaluarea Strategica de Mediu – Directiva 2001/42/EC).
Directiva prevede ca preocuparile si consideratiile de mediu sa fie luate in calcul in pregatirea, adoptarea si implementarea de planuri si programe publice. Integrarea consideratiilor de mediu in procesele decizionale previne si reduce impactul asupra sanatatii si mediului si amplifica acceptarea sociala. Guvernanta sociala joaca un rol esential in buna functionare a legislatiei sectoriale.

Acordul Verde European pune accent pe importanta ramanerii Europei pe drumul catre atingerea obiectivelor sale de mediu.
Planurile si programele publice acoperite de Directiva sunt supuse unei evaluari de mediu in timpul pregatirii si inainte de adoptare. Analiza legislatiei din Franta a scos la iveala unele deficiente ale unora dintre dispozitiile juridice legate de anumite planuri, care nu sunt conforme cu Directiva.

Acestea includ programe de prevenire si actiune pentru inundatii, planul de utilizare a terenurilor si planul de prevenire a riscurilor tehnologice.
Comisia a decis, de aceea, sa trimita Frantei o scrisoare de notificare formala. Franta are la dispozitie doua luni pentru a raspunde si a remedia deficientele semnalate de Comisie. In absenta unui raspuns satisfacator, Comisia poate decide sa trimita un aviz motivat.

Natura: Comisia solicita Portugaliei sa implementeze hotararea Curtii de Justitie cu privire la desemnarea zonelor speciale de conservare

Comisia solicita Portugaliei sa implementeze decizia din 2019, ce i-a fost adresata de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene si sa respecte cerintele Directivei privind Habitatele (Directiva 92/43/CEE ).

Conform directivei, statele membre trebuie sa propuna Uniunii Europene situri de importanta comunitara (SIC), adaugate apoi pe listele biogeografice ale UE. In termen de sase ani de la includerea pe aceasta lista, statele membre trebuie sa desemneze SIC ca zone speciale de conservare, sa stabileasca obiective de conservare si masuri de mentinere sau refacere a speciilor si habitatelor protejate prezente in situri, pentru a ajunge la o stare de conservare favorabila la nivel biogeografic national.
Acordul Verde European si Strategia UE pentru Biodiversitate pentru 2030 indica faptul ca este crucial pentru Uniunea Europeana sa puna stop pierderii de biodiversitate prin conservarea siturilor naturale si prin readucerea ecosistemelor afectate la o stare ecologica buna.

In decizia sa din 5 septembrie 2019 (C-290/18), Curtea a stabilit ca Portugalia nu a reusit sa desemneze 61 de situri de importanta comunitara ca zone speciale de conservare pentru regiunile biogeografice din Atlantic si Mediterana. Curtea a declarat, de asemenea, ca Portugalia nu a reusit sa adopte masurile necesare de conservare pentru aceste situri.
De la acel moment, Portugalia a desemnat cele 61 de situri vizate ca zone speciale de conservare, dar inca mai trebuie sa adopte planurile corespunzatoare de management, inclusiv obiectivele si masurile de conservare.
Comisia a decis, de aceea, sa trimita Portugaliei o scrisoare de notificare formala in conformitate cu Articolul 260 (2) din TFEU. Portugalia are acum la dispozitie doua luni sa formuleze un raspuns pentru scrisoare si pentru a lua masurile necesare. In caz contrar, Comisia poate trimite dosarul inapoi la Curtea Europeana de Justitie si sa solicite sanctiuni financiare.

Avize motivate
Apele reziduale urbane: Comisia solicita Greciei sa se conformeze reglementarilor UE

Comisia solicita Greciei sa respecte normele UE privind tratarea apelor reziduale urbane (Directiva Consiliului 91/271/CEE). Conform directivei, orasele trebuie sa introduca infrastructura necesara pentru colectarea si tratarea apelor reziduale urbane.
Apele reziduale necolectate sau netratate pot pune in pericol sanatatea umana si pot polua lacurile, raurile, solul si apele costiere si subterane. Comisia a trimis Greciei o scrisoare de notificare in acest sens, in mai 2020.

Acordul Verde European are ca obiectiv orientarea UE catre o ambitie zero poluare, benefica atat sanatatii publice, cat si mediului si neutralitatii climatice.
Datele oferite de Grecia au relevat ca apele reziduale urbane nu sunt nici adecvat colectate si nici tratate in mod corespunzator inainte de a fi deversate in 209 aglomerari. Grecia se bazeaza, de asemenea, intr-o masura excesiva pe Sistemele Individuale si Adecvate (fose septice, de pilda), fara sa se conformeze standardelor Directivei.
Comisia a decis, de aceea, sa trimita un aviz motivat Greciei, acordandu-i un termen de doua luni pentru a remedia situatia.
In caz contrar, Comisia poate decide sa trimita Grecia in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Prevenirea accidentelor majore implicand substante periculoase: Comisia solicita Frantei sa isi imbunatateasca normele nationale

Comisia solicita Frantei sa-si alinieze complet legislatia nationala cu Directiva 2012/18/UE privind controlul riscurilor de accidente majore ce implica substante periculoase (Directiva Seveso III).

Directiva se aplica unui numar de peste 12.000 de instalatii industriale din intreaga Uniune Europeana si stabileste norme pentru prevenirea accidentelor industriale majore si pentru minimizarea impactului nociv al acestora asupra sanatatii umane si asupra mediului.
Sectoare precum industria chimica si petrochimica, precum si sectoarele de en-gros si depozitare a combustibililor sunt si ele reglementate de domeniul sau de aplicare. Se aplica regimuri de siguranta diferite, in functie de cantitatea de substante periculoase prezente, conditiile legale mai stricte aplicandu-se instalatiilor care gestioneaza cantitati mari.
Acordul Verde European si Planul de Actiune Zero Poluare a stabilit o ambitie zero poluare pentru UE, benefica pentru sanatatea publica, pentru mediu si pentru neutralitatea climatica.

Comisia a trimis o scrisoare de notificare formala catre Franta, in octombrie 2019, iar ca raspuns Franta a amendat legile si reglementarile nationale. Cu toate acestea, Franta inca nu a adoptat in mod corespunzator in legislatia nationala informatiile care ar trebui puse la dispozitia publicului. De asemenea, tara nu a garantat nici ca publicul are posibilitatea de a comenta pe marginea unor proiecte individuale specifice, legate de noile dezvoltari. Acest lucru este deosebit de important pentru unitatile in care amplasarea sau amenajarile pot creste riscul sau consecintele unui accident major.

Comisia a decis, de aceea, sa trimita Frantei un aviz motivat, acordandu-i un termen de doua luni pentru a remedia aceasta situatie.
In caz contrar, Comisia poate decide sa trimita cazul catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Sesizari ale Curtii de Justitie
Calitatea Aerului: Comisia trimite Romania in fata Curtii de Justitie a UE pentru nerespectarea legislatiei europene privind calitatea aerului si emisiile industriale

Comisia a decis sa sesizeze Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cazul Romaniei pentru doua probleme: nerespectarea reglementarilor UE privind reducerea poluarii industriale si adoptarea unui program de control al poluarii aerului. In primul caz, Romania nu a garantat operarea a trei uzine industriale cu un permis valabil, conform Directivei privind Emisiile Industriale (Directiva 2010/75/EU) pentru a preveni sau reduce poluarea. In al doilea caz, Romania nu a adoptat primul sau program national de control al poluarii aerului, conform Directivei EU 2016/2284 cu privire la reducerea emisiilor nationale de poluanti atmosferici diversi (Directiva NEC).

Acordul Verde European, care duce UE catre obiectivul Zero Poluare, pune accent pe reducerea poluarii atmosferice, unul dintre factorii cheie care afecteaza sanatatea umana. Implementarea completa a legislatiei UE este esentiala pentru protejarea eficienta a sanatatii umane si pentru salvarea mediului natural.

Directiva privind Emisiile Industriale stabileste reguli menite sa previna si sa reduca emisiile industriale daunatoare in aer, apa si pamant, pentru a preveni generarea de deseuri. Conform Directivei, este obligatoriu ca instalatiile industriale sa aiba permise pentru a functiona. 3 uzine industriale din Romania nu au inca permis.

Conform Directivei NEC, statele membre sunt obligate sa elaboreze, sa adopte si sa puna in aplicare programe nationale de control al poluarii aerului. Romania ar fi trebuit sa prezinte Comisiei primul sau program national de control al poluarii aerului pana la 1 aprilie 2019, insa deocamdata acesta nu a fost adoptat. De aceea, Comisia trimite Romania in fata Curtii Europene de Justitie pentru ambele probleme sesizate.

Natura: Comisia decide sa sesizeze Curtea de Justitie UE impotriva Germaniei, cu privire la incapacitatea de a proteja suficient pajistile bogate in flora din siturile Natura 2000

Comisia a decis sa sesizeze Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cazul Germaniei pentru incapacitatea de a se conforma prevederilor Directivei privind Habitatele (Directiva 92/43/EEC) prin insuficienta protejare a pajistilor bogate in flora din siturile Natura 2000. Directiva este unul dintre principalele instrumente ale Europei pentru protejarea biodiversitatii. Conform acestei legi, statele membre au datoria de a proteja si de a readuce la starea de conservare favorabila habitate si specii importante, si de a preveni deteriorarea habitatelor si tulburarile semnificative ale speciilor din siturile Natura 2000.

Doua tipuri de habitat – pajistile joase de fan si pajistile de munte – care joaca un rol vital pentru insectele polenizatoare, albine si fluturi, si sunt protejate in cadrul retelei Natura 2000 – sunt intr-o stare de conservare nefavorabila in Germania. In mare parte din pricina practicilor agricole nesustenabile, aceste tipuri de habitat au scazut considerabil in dimensiuni sau au disparut complet in unele situri protejate, in ulimii ani.

Germania inca nu reuseste sa ofere protectia legala adecvata a acestor tipuri de habitat din situri. Comisia considera ca eforturile facute de autoritatile germane au fost pana in acest moment nesatisfacatoare si insuficiente si, de aceea, trimite cazul Germaniei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Apa: Comisia decide sa sesizeze Curtea de Justitie in cazul Spaniei, pentru implementarea defectuoasa a Directivei privind Nitratii

Comisia a decis sa trimita cazul Spaniei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene pentru ca nu a reusit sa actioneze suficient in problema poluarii cu nitrati.
Acordul Verde European are ca obiectiv o Uniune Europeana cu zero poluare, un target care va fi benefic atat sanatatii publice, cat si mediului si neutralitatii climatice.
Conform Directivei privind Nitratii (Directiva Consiliului 91/676/EEC) statele membre trebuie sa-si monitorizeze apele si sa le identifice pe cele afectate sau care risca sa fie afectate de poluarea cauzata de nitrati din surse agricole.

Statele trebuie, de asemenea, sa desemneze zonele de uscat care deverseaza in aceste ape ca Zone Vulnerabile la Nitrati si sa creeze programe adecvate de actiune, menite sa previna si sa reduca poluarea cu nitrati.
In ciuda unor progrese limitate, Spania inca mai trebuie sa ia masuri suplimentare pentru a preveni eutrofizarea pentru intreaga tara, pentru ca masurile luate pana la acest moment nu au reusit sa atinga obiectivele Directivei.

In plus, Spania va trebui sa revizuiasca si sa desemneze in continuare Zonele Vulnerabile la Nitrati din 7 regiuni; sa includa toate elementele obligatorii necesare in Programele de Actiune pentru 5 regiuni si sa ia masuri aditionale pentru cele 4 regiuni in care masurile luate s-au dovedit insuficiente pentru atingerea obiectivelor Directivei privind Nitratii.
Comisia considera ca eforturile autoritatilor spaniole au fost nesatisfacatoare si insuficiente pana in acest moment si, de aceea, trimite Spania in fata Curtii Europene de Justitie.

Pescuit si afaceri maritime
Scrisoare de notificare formala
Amenajarea spatiului maritim: Comisia solicita Greciei, Croatiei, Italiei, Ciprului si Romaniei sa isi stabileasca planurile spatiale maritime

Comisia indeamna Grecia, Croatia, Italia, Cipru si Romania sa asigure punerea in aplicare corecta a Directivei (UE) 2014/89 privind stabilirea unui cadru pentru planificarea spatiului maritim. Directiva stabileste o abordare comuna pentru tarile UE in ceea ce priveste planificarea zonele maritime.

Amenajarea spatiului maritim urmareste organizarea activitatilor umane in zonele marine, astfel incat sa indeplineasca diverse obiective ecologice, economice si sociale. Printre acestea se numara dezvoltarea unei economii albastre sustenabile, folosirea sustenabila a resurselor marine si conservarea ecosistemelor marine sanatoase si biodiversitatii. Implementarea corecta a Directivei este esentiala pentru atingerea acestor obiective, ca parte a Acordului Verde European. Directiva cere statelor membre costiere sa traseze planuri spatiale maritime cel mai tarziu pana pe 31 martie 2021 si sa trimita copii ale planurilor Comisiei si altor state membre, in decurs de trei luni de la publicarea lor.

Grecia, Croatia, Italia, Cipru si Romania nu si-au stabilit inca planurile spatiale maritime, iar Comisia nu a primit nicio indicatie privind un calendar si un proces realist care ar putea duce la adoptarea planurilor spatiale maritime inainte de finalul anului 2021.
Comisia a decis, de aceea, sa trimita o scrisoare de notificare formala catre Croatia, Italia, Cipru si Romania, care au la dispozitie doua luni pentru a raspunde si pentru a remedia neajunsurile sesizate de catre Comisie. In lipsa unui raspuns satisfacator, Comisia poate decide sa emita un aviz motivat.

Sursa: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/inf_21_6201

Foto: freepik