Lipsa sustenabilitatii pielii animale a fost un subiect fierbinte pentru industria modei, aducand in prim plan alternative naturale mai eco-friendly.
Principalele avantaje ale eficientei cultivarii ciupercilor sunt acelea ca nu necesita lumina, transforma deseurile in materiale utile si stocheaza carbonul prin acumularea sa in fungi.
Trecerea de la un singur spor la un produs finit din “piele din fungi” necesita doua saptamani, in comparatie cu cativa ani, cat este necesar pentru a creste o vaca pana la varsta matura.

La sapte milenii distanta de la inventarea sa, pielea ramane unul dintre cele mai rezistente si mai versatile materiale naturale. Insa unii consumatori pun sub semnul intrebarii implicatiile etice si sustenabilitatea fata de mediu a purtarii produselor de provenienta animala.
Aceasta schimbare a standardelor sociale este principalul motiv pentru care vedem astazi pe piata un adevarat val de inlocuitori sintetici pentru piele. Alternativele pentru piele, produse din polimeri sintetici, au rezultate mult mai bine la capitolul sustenabilitate fata de mediu si au castigat o cota de piata considerabila in ultimii ani.

Dar aceste materiale se confrunta cu aceleasi probleme ca si plasticul sintetic cand vine vorba despre deseuri. Asadar, piata produselor din piele a inceput sa caute alte inovatii. Sio oricat de ciudat ar parea, cel mai recent candidat la intrarea pe aceasta piata este umila ciuperca.
Cercetarile publicate in Nature Sustainability investigheaza istoria, procesele de productie, costul, sustenabilitatea si proprietatile materiale ale inlocuitorilor de piele derivati din ciuperci – comparandu-i cu pielea animala si cu cea sintetica.

Cat de nesustenabila este, de fapt, pielea animala?

Raspunsul la intrebarea “cat de sustenabila este pielea animala?” depinde de modul in care privesti problema. Pentru ca utilizeaza piele animala – de vaca in general – productia de piele este corelata cu cresterea de animale, pentru care este nevoie de substante chimice toxice pentru mediu.

Problemele de sustenabilitate ale sectorului zootehnic sunt bine cunoscute. Potrivit Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a ONU, sectorul este responsabil pentru aproximativ 14% dintre toate emisiile de gaze cu efect de sera din activitatea umana. Doar cresterea bovinelor reprezinta aproximativ 65% din aceste emisii.
Si totusi, trebuie sa remarcam ca principalul produs al cresterii de bovine este carnea si nu pielea. Pielea de vaca reprezinta numai 5-10% din valoarea de piata a unei vaci, si aproximativ 7% din greutatea unui animal.

De asemenea, nu exista niciun fel de corelatie dovedita intre cererea de carne rosie si piele. Asadar, e foarte posibil ca o reducere a cererii de piele sa nu aiba niciun efect asupra numarului de animale ucise pentru obtinerea de carne.
Insa chiar si asa, procesul de tabacire face ca pielea animala sa fie in continuare un produs care consuma multa energie si resurse si produce o cantitate mare de deseuri de epurare in timpul procesarii.
Aceasta face ca pielea sa aiba un impact de mediu mai mare decat al altor produse animale procesate minim, asa cum sunt sangele, capetele si organele, care pot fi vandute ca produse din carne sau hrana pentru animale.

De la spori la rogojina

Tehnologiile pielii derivate din ciuperci au fost patentate pentru prima oara de companiile americane MycoWorks si Ecovative Design in urma cu aproximativ cinci ani.
Aceste tehnnologii profita de structura de radacina a ciupercilor, numita miceliu, care cotiune acelasi polimer care se gaseste si in carapacea de crab. Cand radacinile ciupercilor cresc pe rumegus sau deseuri agricole, ele formeaza o rogojina groasa, care poate fi tratata in asa fel incat sa fie asemanatoare cu pielea.

Pentru ca nu foloseste ciupercile, ci doar radacinile, acest proces biologic natural poate fi realizat oriunde. Nu necesita lumina, transforma deseurile in materiale utile si stocheaza carbonul acumulandu-l in ciuperca in crestere.
Trecerea de la un singur spor la un produs finit din piele de fungi (sau piele de miceliu), dureaza doua saptamani, in comparatie cu cativa ani, cat este necesar pentru a aduce o vaca la maturitate.

Pentru a modifica materialul fungic, se folosesc in general acizi usori, alcooluri si vopseluri, dupa care materialul este comprimat, uscat si stantat.
Procesul este destul de simplu si poate fi dus la indeplinire de catre artizani, cu echipament si resurse minime. Pielea poate fi, de asemenea, scalata industrial, pentru productia in masa. Produsul finit arata si se simte ca pielea animala si are o durabilitate similara.

Ciupercile ca solutie pentru progres

Este important sa retinem ca in ciuda anilor de dezvoltare, aceasta tehnologie este inca la inceput de drum. In plus, productia traditionala de piele a fost rafinata si adusa la perfectiune in decursul a mii de ani.
Este posibil sa existe unele probleme initiale legate de adoptarea pielii din fungi. Iar in ciuda biodegradabilitatii si a productiei cu consum redus de energie, doar acest produs nu va fi suficient pentru a rezolva problema sustenabilitatii.
Exista preocupari de mediu mai ample in ceea ce priveste cresterea animalelor si proliferarea materialelor plastice – ambele fiind independente de productia de piele.
Cu toate acestea, utilizarea creativitatii pentru a valorifica noile tehnologii nu poate fi decat un pas in directia corecta. Pe masura ce lumea isi continua trecerea treptata catre un stil de viata sustenabil, poate ca progresul intr-un domeniu va trezi speranta si pentru alte domenii.

Vom purta curand pielea din ciuperci?

Produsele comerciale facute din piele derivata din fungi vor fi disponibile in curand pentru vanzare, asa ca intrebarea nu este daca si cand le vom purta, ci daca ne vor costa cat un rinichi….

Prototipurile au fost lansate anul trecut in SUA, Italia si Indonezia, sub forma de produse precum ceasuri, posete sau incaltaminte.
Si desi aceste produse pentru strangere de fonduri au fost destul de scumpe – o geanta de designer vanzandu-se cu 500 de dolari – estimarile privind costurile de productie indica faptul ca acest material ar putea deveni competitiv din punct de vedere economic cu pielea traditionala odata ce va fi produs la scara larga.
In definitiv nu exista niciun motiv bun pentru care alternativele din piele obtinuta din fungi sa nu poata inlocui in cele din urma pielea animala in multe produse destinate consumului.
Asa ca data viitoare cand treci pe langa ciuperci la supermarket, asigura-te ca te familiarizezi cu ele. Vei vedea mult mai multe in curand!

Sursa: https://www.weforum.org/agenda/2020/09/future-of-sustainable-fashion-mushrooms/

Foto: freepik