Date fiind fondurile uriase care sunt alocate in acest moment sprijinirii economiilor in timpul crizei cauzate de pandemia cu noul Coronavirus, au existat o multime de discutii cu privire la necesitatea unor stimulente “verzi”, care sa ofere asigurari ca recuperarea economica nu va distruge natura.
Insa revolutia fundamentala care are loc in acest moment in ceea ce priveste cererea si oferta actuala de petrol poate fi semn al unei schimbari structurale la nivelul pietei energetice, care sa accelereze si mai mult energia verde.

Reducerea actuala in ceea ce priveste cererea de petrol poate fi perceputa ca un canar intr-o mina de carbune, un preview al prognozelor legate de cererea din viitor.
Inainte de COVID-19, Barclays a prognozat un varf global in ceea ce priveste cererea de petrol situat undeva intre anii 2030 si 2035, urmat de o reducere constanta a cererii, in timp ce prognozele Agentiei Energetice Internationale (IEA) vad si ele un punct de platou al cererii in anii 2030.
Cea mai mare parte a industriei energetice se asteapta ca aceasta tranzitie sa fie una lenta, urmand ca trecerea de la vehicule cu motoare cu ardere interna la vehicule electrice sa duca la o reducere lenta a consumului de petrol pentru nevoi legate de transport.

Multe voci din industria petroliera s-au asteptat ca aceasta cerere sa fie inlocuita cu industria petrochimica si a materiilor plastice, insa recenta repudiere in public a materiilor plastice de unica folosinta va avea mai mult ca sigur un impact negativ asupra cresterii cererii de petrol in acest sector. Chiar si asa, exista doua aspecte cheie in joc in acest moment, care au potential pentru o schimbare structurala timpurie.
Primul dintre aceste aspecte este in mod evident colapsul in ceea ce priveste cererea de petrol, cauzat de inchiderea unor zone uriase ale economiei globale, ca urmare a pandemiei cu noul Coronavirus. Lux Research spune ca desi este prea devreme pentru a evalua impactul in mod adecvat, primele indicii ale traderilor sugereaza o scadere de 20% a cererii. Singura data cand a mai existat o scadere a cererii a fost in anul 1980, in timpul recesiunii ce a urmat celei de-a doua crize a petrolului. Atunci a fost vorba “doar” despre o gaura usoara, de 5%, in comparatie cu situatia actuala.

Cel de-al doilea aspect este razboiul preturilor pe care OPEC, condus de Arabia Saudita, l-a initiat cu Rusia. Pretul petrolului a scazut cu 30% in prima saptamana a lunii martie, chiar inainte ca impactul COVID-19 sa fie luat in calcul. Cantitatea suplimentara de petrol pompat a dus la un exces major de oferta la nivelul pietelor. Lupta este una pentru cota de piata, atat Arabia Saudita cat si Rusia avand capacitatea de a pompa petrol la preturi scazute o perioada.

Chiar daca tari precum Statele Unite ale Americii ar cumpara – asa cum a propus presedintele Donald Trump – petrol pentru rezervele lor strategice, vom avea de-a face cu un excedent imens in ceea ce priveste oferta. Dat fiind ca fondurile pentru o astfel de achizitie au fost lasate in afara planului de salvare a economiei, in valoare de 2 trilioane de dolari, asta nu se va intampla curand! Unii analisti prognozeaza chiar ca pretul petrolului ar putea ajunge la un nivel negativ in conditiile in care spatiul disponibil de stocare va fi epuizat.

Criza dubla pe piata de petrol

Potrivit vicepresedintelui IHS Markit, Daniel Yergin, “companiile petroliere sunt prinse intr-o criza dubla. Ele sunt lovite de efectele economice ale pandemiei, in conditiile in care cererea este in cadere libera, insa petrolul este, pe de alta parte, afectat si de o batalie in toata regula pentru cota de piata si de productia in crestere, care trage preturile tot mai jos… Asta se traduce in probleme mari pentru pietele datoriilor, cu imprumuturi mari pe care le fac companiile petroliere”.

In acelasi timp, Uniunea Europeana s-a angajat sa ofere asigurari ca planurile sale privind stimulentele pentru economie vor fi atat digitale cat si “verzi”. In cadrul unei intalniri recente sefii statelor au cazut de acord ca planul de salvare a economiei sa promoveze cresterea sustenabila. Desi nu a fost vorba despre o declaratie de angajament privind indepartarea de combustibilii fosili, vorbim totusi despre un alt angajament semnificativ fata de o noua paradigma politica si economica.

Riscuri si castig

Investitorii fac investitii pe baza de risc si castig, iar activele si pasivele lor trebuie sa fie echilibrate impotriva riscurilor cu care se confrunta vis-à-vis de viitor. Intelegerea riscurilor reprezentate de impactul utilizarii combustibililor fosili, de conditiile meteo extreme sau a celor legate de aparitia unor boli noi inseamna, de fapt, intelegerea nivelurilor de probabilitate si impact.

Cand vine vorba despre investitii in combustibili fosili, vorbim despre riscuri de natura fizica – impactul schimbarii climatice – cat si despre riscuri legate de politici, mai presus de toate riscurile existente pe piata. Statele producatoare, asa cum sunt Rusia si Arabia Saudita, poate ca vor reusi sa mentina pomparea de petrol la preturi minime, insa nu este si situatia multor companii publice si private.

Intrebarea este ce riscuri reprezinta pentru industria petroliera nivelul actual de instabilitate, imbinat cu nesiguranta legata de durata de timp in care aceasta instabilitate va continua.
In Statele Unite petrolul de sist a fost salutat ca o cale a SUA catre o independenta energetica, dar nivelurile mari ale datoriei, combinate cu marjele reduse inseamna ca multe companii actuale nu vor supravietui. Mai mult, au existat chiar voci care au spus ca Arabia Saudita si Rusia vor mentine costurile scazute pana cand industria petrolului de sist va fi eliminata de pe piata.

Relansarea economiei si consumul de petrol

Exista o multime de agenti care vor reveni la consumul de petrol odata ce economia va fi relansata, incepand de la masini si ajungand pana la avioane.
Controlarea virusului in China duce in acest moment la o relansare a economiei, una despre care multi spera ca va avea o forma in V si ca va duce la o reluare abrupta a activitatii.
Indicatori precum consumul de electricitate, cererea de otel si productia de masini manifesta cresteri rapide.

Insa, desi in perioada urmatoare se asteapta revenirea imediata la consumul de petrol, aceasta va redresa numai un factor al dilemei actuale.
Potrivit directorului Lux Research, Arij van Berkel, abordarea traditionala a companiilor petroliere fata de o scadere de pret este sa mentina investitiile in exploatare si sa reduca investitiile ulterioare in rafinarii si energie curata. Cu un pret al petrolului atat de scazut si in situatia in care multi se asteapta ca acest pret sa ramana scazut pe parcursul acestui an, aceasta nu este o strategie foarte logica.

Tranzitia catre un viitor mai verde

Multe companii petroliere isi indreapta deja atentia catre viitor, iar acest viitor este reprezentat de energia curata. Companiile petroliere trebuie sa mentina valoarea lichiditatilor si dividendelor – ceea ce le-a facut intotdeauna sa fie considerate investitii atractive.
Van Berkel descrie ceea ce se intampla in acest moment ca fiind “o simulare de criza involuntara, dar interesanta”. Multe consilii incearca sa echilibreze o recunoastere a schimbarilor aflate la orizont cu nevoia de a face o tranzitie ca afacere. Pentru multi asta inseamna folosirea rezervelor de petrol fie pentru a construi, fie pentru a-si cumpara accesul catre noi oportunitati de afaceri.

Multe companii incep deja sa-si schimbe directia. Total a anuntat ca prioritatea sa este investitia in energie regenerabila. Enerco si Shell investesc in comun in platforme eoliene offshore, imbinand expertiza in offshore cu lichiditatile. BP s-a anuntat planurile de a atinge pragul de zero emisii pana in 2050, in timp ce Repsol si Equinor continua sa isi cumpere accesul catre sectorul energiei solare si eoliane.
Dong Energy a fost unul dintre antemergatori, in 2017, atunci cand si-a schimbat numele in Orsted si s-a reorientat catre energia regenerabila, spunand ca politica sa a fost aceea de “a schimba in mod fundamental modul in care alimenteaza lumea prin trecerea de la energie neagra la energie verde”.

Prognozele potrivit carora varful cererii de petrol va fi inregistrat undeva la mijlocul anilor 2030 sunt determinate de durata de timp necesara pentru ca schimbarea politica si industriala sa redefineasca pietele.
In Regatul Unit, de pilda, daca noile diesel sunt interzise din anul 2035, ele vor fi prezente in continuare pe piata inca 10 ani. Daca guvernele ar decide, in schimb, sa se concentreze pe un stimul verde, toate pariurile ar fi incheiate…

Viteza de actiune din ultimele saptamani in ceea ce priveste masurile intreprinse pentru a reduce si remedia socurile cauzate de Coronavirus, arata ce se poate face atunci cand exista vointa! Daca guvernele si investitorii ar incepe sa isi realoce capitalul, am putea asista la o trecere foarte rapida in ceea ce priveste dinamica pietei.
Exista sanse ca ceea ce vedem acum sa fie ultima lovitura, in conditiile in care statele petroliere pompeaza la maxim, cat inca se mai poate… Daca va exista o realiniere structurala poate ca este mai bine sa stranga cat mai mult capital cu putinta cat mai rapid posibil? Aceasta alegere poate fi cea care impinge industria petroliera dincolo de limita, insa.
Industria petroliera este nesustenabila, iar cand apele se vor linisti, industria energetica poate fi un spatiu foarte diferit.

Foto: freepik