New-yorkezii care au votat anul acesta, la inceputul lunii noiembrie, in cadrul alegerilor de la jumatatea mandatului (asa numitele “midterm elections”) si-au exprimat si votul pentru Propunerea Numarul 1 pentru statul New York, aflata pe spatele buletinului de vot. New-yorkezii au fost intrebati daca sunt de acord sau nu ca statul lor sa imprumute 4.2 miliarde de dolari pentru proiecte ecologice.
Propunerea 1 – The Environmental Bond Measure (Masura Obligatiunilor de Mediu) – a fost aprobata cu un procent de 67.40%, reprezentand un numar de 3.430.315 voturi favorabile, fata de 1.659.406 voturi impotriva.

Votul favorabil acordat Propunerii 1 inseamna ca in urmatoarele decenii statul New York va cheltui 4.2 miliarde de dolari pentru reducerea riscurilor de inundatii, reducerea efectelor schimbarii climatice si conservarea terenurilor din jurul statului.
Evenimentele meteo nefavorabile, precum Uraganul Sandy si Uraganul Irene, au lovit statul New York in ultimele decenii, temperaturile cresc continuu, iar New Yorkul nu este nici el imun la efectele schimbarii climatice.
Insa Peter Bauer, directorul executiv al Protect the Adirondacks, spune ca statul New York are acum sansa de a deveni un leader si chiar un refugiu in fata schimbarii climatice.
“Oamenii vor privi catre nordul statului New York, cu toti acesti copaci, si toata aceasta apa si acest peisaj pastoral, cu Muntii Adirondack si Catskill Park si Valea Hudson, si se vor gandi ca nordul New York-ului este Raiul pe pamant” spune Bauer.

Grupurile ecologice precum Protect the Adirondacks, Consiliul Adirondack, Sustinatorii Conservarii Naturii si Mediului din New York au solicitat cu totii new-yorkezilor sa voteze “Da” pentru legea obligatiunilor de mediu in valoare de 4.2 miliarde de dolari.
Banii urmeaza sa fie impartiti comunitatilor din stat si vor fi cheltuiti astfel: 1.5 miliarde de dolari pentru construirea de infrastructura verde si aspecte precum centre de racire; 1.1 miliarde de dolari pentru refacerea cursurilor de apa si reducerea riscului de inundatii; 650 de milioane de dolari vor merge catre proiecte de infrastructura de apa si alte 650 de milioane catre conservarea terenurilor, o problema pe care Bauer o considera critica.
“In fiecare an, partea dezvoltata a Statului New York devine tot mai mare, iar suprafata de pamant asfaltata creste tot mai mult, astfel ca protejarea pamantului chiar face un bine generatiilor viitoare” a mai spus Bauer.

Insa nu toata lumea simte la fel. Brian Wells, supervisor al Hamilton County si supervisor pentru Indian Lake, spune ca orasele din Muntii Adirondacks, asa cum este si orasul sau, fac eforturi sa se dezvolte si sa prospere data fiind suprafata mare de teren inconjurator care este detinuta deja de stat. “Ganditi-va la Indian Lake ca la o diagrama cu structura radiala. De fiecare data cand statul cumpara ceva si creste Rezervatia Forestiera sau cand cineva doneaza sau cumpara de la un trust, acea diagrama devine si mai mica si ne este cu atat mai greu” spune Wells.
Wells crede ca statul ar trebui sa se concentreze pe gestionarea terenului pe care il are deja, de pilda construind si intretinand potecile si angajand mai multi padurari.

Desi este recunoscator pentru milioanele primite ca finantare de la stat pentru Indian Lake si pentru alte orase din Muntii Adirondack, pentru aspecte precum uzine noi de tratare a apei, Wells spune ca adaugarea a 4.2 miliarde la datoria statului nu are sens din punct de vedere financiar. De asemenea, el spunea inainte de alegeri ca are de gand sa voteze impotriva acesteia.
Dan Stec, senator republican care reprezinta o parte mare din Adirondacks, si-a exprimat la randul sau ingrijorarea cu privire la legea obligatiunillor.
“Nu stiu daca va conta cu adevarat sau daca vor fi doar niste casute bifate pentru ca oamenii sa se simta bine spunand ca sustin mediul” a spus Stec intr-o dezbatere recenta cu opozantul sau democrat, Jean Lapper. “Nu cred ca vor fi folositi eficient si mi-e teama ca vor fi irositi sau aruncati pe geam” a mai adaugat Stec.

Dar sustinatorii legii sunt de parere ca va exista suficienta supraveghere, mai ales daca banii sunt folositi pentru a raspunde finantarii federale pentru proiecte. In plus, ei spun ca e mai bine sa construiesti o infrastructura mai rezilienta acum decat dupa o alta furtuna majora.
“E mult mai scump sa mergi in urma si sa repari o problema, decat sa creezi rezilienta in avans” spune Kelley Tucker, director executiv al Asociatiei Raului Ausable, care se ocupa de repararea eroziunilor si de refacerea raurilor, lacurilor si izvoarelor din Adirondacks.
Tucker spune ca ii plac multe la legea obligatiunilor, inclusiv faptul ca 35% din bani trebuie sa fie folositi in beneficiul comunitatilor dezavantajate din jurul statului, ceea ce inseamna comunitatile mai sarace si locurile care se confrunta cu anumite amenintari, precum poluarea si furtunile.
Tucker isi exprimase deja speranta ca new-yorkezii vor vota pentru investitii in energia verde, mai multe terenuri publice si comunitati mai reziliente, insa atrage atentia ca adevarata problema care conteaza sunt detaliile legate de bani.
“Intrebarea este cum va fi implementata legea? Cum vor ajunge acesti bani catre comunitatile mici, catre cele marginalizate? Acesti bani vor fi usor de folosit? Sau vor fi greu de folosit?”.

Reamintim ca in data de 8 noiembrie, new-yorkezii au votat legea obligatiunilor de stat pentru rezilienta climatica si poluare, autorizand astfel statul sa caute 4.2 miliarde de dolari emitand obligatiuni de stat, iar banii urmand sa fie impartiti pe cateva transe de cheltuit pe durata a 5-10 ani, dupa cum urmeaza:

  •  1.5 miliarde de dolari pentru reducerea poluarii, protejarea zonelor umede, modernizare, proiecte de energie verde, flote de autobuze scolare cu emisii zero si programe de impadurire urbana.
  •  1.1 miliarde pentru refacerea tarmurilor, protejarea infrastructurii expusa la inundatii si programe de restaurare ecologica.
  •  650 de milioane pentru conservarea terenurilor si crescatoriilor de peste.
  •  650 de milioane pentru infrastructura de canalizare, reducerea scurgerilor pluviale si agricole si solutionarea problemei algelor.

Sursa: https://wskg.org/should-new-york-spend-4-2-billion-on-climate-change-mitigation-and-the-environment/

Foto: freepik