In fiecare saptamana in Ghana ajung 15 milioane de obiecte de uz vestimentar folosite, din Vest. Insa 40% dintre aceste produse sunt aruncate, din pricina calitatii precare. Ele ajung la gropile de gunoi si in cursurile de apa, poluand ecosisteme intregi.
Piata Kantamato din capitala ghaneza Accra este punctul central de haine second-hand din Africa de Vest. Aici, negustorii sorteaza zilnic mormane de haine, pentru a pune mana pe cel mai bun chilipir, insa adesea gasesc mai mult zdrente decat averi.
“Nu am gasit nicio haina buna” spune un negustor intervievat de DW, dupa una dintre aceste incursiuni grabite. In ultima vreme, livrarile din Vest s-au axat din ce in ce mai mult pe produse tinand de asa numita fast-fashion. Aceste haine se uzeaza in general dupa numai cateva saptamani, iar unii negustori pierd timp important trecand prin ele.
“Bunurile care vin acum ne afecteaza serios afacerile” spune un alt negustor, subliniind ca astfel de produse ieftine nu pot fi revandute pe piata locala.
Catastrofa de mediu in derulare
Desi in general aceste haine second-hand sunt donate de tarile industrializate cu intentii bune, multe au devenit acum un pericol ecologic in Ghana si nu numai.
Fundatia americana OR, o organizatie ecologista si pentru drepturile omului, estimeaza ca aproximativ 15 milioane de articole vestimentare second hand ajung in Ghana saptamanal, desi 40% ajung sa fie aruncate din cauza calitatii precare. Neputand fi folosite, produsele respinse ajung in primul rand la gropile de gunoi si apoi chiar in ocean.
Activistii de mediu numesc acest proces o catastrofa majora in derulare; grupuri precum Reteaua de Jurnalisti pentru Apa si Salubritate din Ghana (GWJN) incearca sa creasca nivelul de constientizare cu privire la aceasta problema insuficient discutata.
“Pentru ca este vorba despre haine second hand, unele dintre ele se uzeaza foarte repede si sunt aruncate peste tot. La gropile de gunoaie refuzate poti gasi o multime de astfel de haine aruncate peste tot” spune Justice Adoboe coordonator national al organizatiei, citat de DW.
“Chiar si mergand pe langa cursurile de apa, e clar ca precipitatiile si eroziunea fac ca o mare parte dintre aceste deseuri de haine second-hand sa ajunga in ape”, a mai adaugat Adoboe, subliinind ca dat fiind ca unele produse sunt facute cu vopsele toxice, “cei care beau din aceste cursuri de apa e posibil sa nu consume doar apa, ci si substante chimice”.
Mai mult, deseurile care ajung in mare esueaza in final pe plajele din tara.
Pentru Roberta Annan, Ambasador ONU al Bunavointei, acest fenomen reprezinta un dezastru real pentru viata marina.
“Nu se pot scoate. Trebuie sa sapi. Sunt ingropate. Sunt blocate. Unele dintre aceste haine sunt din poliester si alte materiale sintetice care ajung in cursurile de apa si ineaca pestii si vietatile marine” a aratat Annan pentru DW, incercand sa dezgroape unele dintre hainele de pe o plaja din Accra.
Utilizari alternative pentru deseurile vestimentare
In paralel cu toata aceasta catastrofa de mediu, unii dintre designerii de moda incearca sa gaseasca solutii pentru problema care ia din ce in ce mai multa amploare.
Elisha Ofori Bamfo se concentreaza pe reutilizarea hainelor second-hand aruncate, dar nici pe el nu il multumeste calitatea unora dintre hainele pe care le-a gasit recent.
“Uneori la piata se gasesc haine care nu pot fi reciclate sau nu pot fi vandute”, spune Bamfo, adaugand ca autoritatile locale trebuie sa preia initiativa si sa se asigure ca se importa numai haine second-hand de calitate.
Alte natiuni africane au ales o abordare mai proactiva si mai curajoasa cand vine vorba despre deseurile generate de hainele second-hand, instaurand interdictii.
Rwanda, de pilda, a interzis importurile de haine second-hand in 2018, pentru a oferi un impuls propriei sale industrii textile. Iar reteta lor a fost urmata si de alte natiuni.
Cu sau fara interdictii
La inceputul pandemiei de Coronavirus, in primele luni ale anului 2020, Kenya a scos in afara legii importul de hane second hand, pentru a preveni riscurile de raspandire a virusului. Aceasta interdictie a fost ridicata mai tarziu, ca urmare a impactului economic pe care l-a avut asupra traiului oamenilor.
Bamfo este de acord ca o interdictie completa a acestor produse si in Ghana ar insemna cel mai probabil si mai multe greutati economice pentru multi dintre oamenii dependenti de ele. “Mii de oameni depind de hainele second-hand pentru a trai si pentru a-si hrani familiile” a spus el.
Adoboe, in schimb, crede ca pentru Ghana o interdictie totala ar putea fi benefica, dar este de parere ca nu exista vointa politica pentru o astfel de initiativa. El crede ca daca leaderii politici nu vor incepe sa ia in serios impactul hainelor second-hand asupra mediului, Ghana va continua sa ramana neajutorata in aceasta lupta impotriva poluarii.
Roberta Annan, insa, este de neclintit in dorinta de a gasi o solutie rapida pentru a proteja nu numai mediul, ci si industria locala de fashion. “Industria de fashion pierde practic 500 de miliarde de dolari (334 de miliarde de euro) pe an, ca urmare a deseurilor din moda” a spus ea.
Guvernul din Ghana nu si-a exprimat pana acum pozitia cu privire la aceasta problema si nu exista niciun semn ca ar putea intreprinde vreo actiune pentru a aborda problema hainelor second hand si a impactului pe care acestea il au asupra industriei locale a textilelor, precum si asupra mediului.
Sursa: https://www.dw.com/en/used-clothes-choke-both-markets-and-environment-in-ghana/a-60340513
Foto: freepik
