Calatoriile reprezinta una dintre cele mai vechi industrii din lume. De la pesterile din Franta pana la spa-urile romane pentru odihna si relaxare si apoi pana la primele hoteluri ce deserveau negustorii care cutreierau lumea facand comert, istoria industriei hoteliere se intinde pe mii de ani.
Daca e sa ne gandim la istoria lor, calatoriile au fost un motor al antreprenoriatului – cu mult inainte chiar de existenta cuvantului „antreprenor”. „Antreprenorii” moderni au dus domeniul hotelier pe noi culmi, iar calatoriile au devenit o parte integranta a vietii moderne – un simbol al dezvoltarii si profitului.
Retelele de socializare au alimentat o schimbare in ceea ce priveste comportamentul consumatorilor si au dat nastere unei noi curse in randul turistilor mileniali. De la calatoriile corporate pana la vacantele de explorare, calatoriile sunt acum o parte integranta a bugetului de cheltuieli al milenialior.
Facilitatile si avantajele sunt foarte cautate, turistii cu buget limitat cautand ofertele ideale. Toate activitatile bazate pe interese au determinat companiile sa aduca laolalta oameni cu interese similare si sa le ofere experiente din care sa iasa castigatori.
Mai mare, mai bun, mai mult. Dezvoltare cu orice pret
Dezvoltarea a dus la provocari atat in ceea ce priveste mediul, cat si societatea. Guvernele si organizatiile non profit au inceput sa evidentieze costul domeniului calatoriilor si impactul acestuia asupra mediului. Am asistat la aparitia calatorului constient, incomod de constient de impactul pe care il are asupra mediului o industrie construita pe mutarea oamenilor dintr-un loc in altul intr-un ritm innebunitor.
Sustenabilitatea a devenit un subiect extrem de important in industria turismului in ultimii doi ani, Sustainability 1.0 axandu-se pe impactul calatoriilor asupra mediului si facand presiune asupra brandurilor sa gaseasca solutii care sa contribuie la repararea efectelor turismului in exces asupra comunitatilor locale si ecosistemului.
Islanda, Croatia si Venetia sunt exemple perfecte de situatii in care guvernul a fost nevoit sa intervina pentru a restrictiona turismul.
Pandemia a pus fortat pe stop industria turismului, distrugand peste 50 de milioane de locuri de munca in intreaga lume si aproape anuland progresele inregistrate in ultimii 10 ani.
Pentru a relansa acest interes si aceasta posibilitate, guvernele si industria in general trebuie sa isi regandeasca nu numai obiectivele ce tin de sustenabilitate, ci si viziunea in acest sens. E vremea sa luam in considerare Sustainability 2.0 – si ce inseamna el pentru urmatorul deceniu in domeniul calatoriilor.
De ce va functiona Sustainability 2?
Ar fi complet insensibil sa ignoram impactul calatoriilor asupra mediului nostru si sa nu ne angajam in conversatii legate de gazele cu efect de sera, de conservarea culturii locale si de conservarea resurselor naturale.
Conceptul de baza al Sustainability 1.0 a fost acela al unui comportament civilizat din partea companiilor din turism si din partea turistilor, insa pusa in balanta cu profitul, aceasta idee a zburat… Sustainability 1.0 a fost axat pe:
- Reducerea gazelor cu efect de sera. Se punea accentul pe eficienta consumului de combustibil si pe reducerea emisiilor totale, pentru a incetini incalzirea planetei.
- Conservarea culturii locale si concentrarea pe atenuarea impactului turismului in exces si distrugerii culturii locale.
- Conservarea resurselor naturale, cu un accent pe gestionarea modului in care resursele sunt cultivate si intretinute pe toata planeta.
Pentru a atrage consumatorii, majoritatea companiilor s-au concentrat pe aspectul „verde”. Ele au subliniat eforturile pe care le fac pentru a reduce, proteja si conserva, insa tot acest demers a avut un cost, influentand marjele si, in final, averea actionarilor, ceea ce determinat companiile sa investeasca in mod activ in aceste eforturi si, in consecinta, sa investeasca in viitor.
Cu toate acestea, nu este suficient pentru a duce lumea acolo unde trebuie sa fie in ceea ce priveste constientizarea problemelor mediului. Pentru a sustine o schimbare reala la nivel global, trebuie sa intelegem interconexiunea intre sustenabilitatea mediului si cea
economica.
RateGain prezinta Sustainability, sau Sustainability 2.0
Convingerea principala este aceea ca un val mare va ridica toate vasele odata cu el. In Sustainability 2.0, RateGain stimuleaza dezvoltarea companiilor care creeaza locuri de munca si promoveaza turismul si calatoriile, intr-un mediu sanatos care asigura longevitatea populatiilor si care ne protejeaza planeta, astfel incat setea de explorare sa continue.
Cei patru piloni ai Sustainability 2.0
Economia sustenabila. Economia este motorul nostru si trebuie sa fie ea insasi sustenabila. Asa cum am vazut in timpul pandemiei, este mult mai greu sa investesti in sustenabilitate de lunga durata atunci cand oamenii se lupta sa reziste din punct de vedere financiar.
Crearea de locuri de munca. O economie sustenabila determina, de asemenea, crearea de locuri de munca.
Dezvoltare incluziva. De prea multe ori, sistemul se inclina spre cei bogati si puternici. In Sustainability 2.0, dezvoltarea trebuie sa fie incluziva pentru a crea locuri de munca intr-o economie sustenabila prin restructurari ce implica toate paturile societatii.
Protejarea individului. Este extrem de important, de asemenea, sa protejam drepturile individului de a se bucura de o viata decenta, care sa nu fie fragila sau incerta.
Intrebarea care se pune este: Cum determinam toate cele patru tendinte de mai sus? Desi exista foruri globale, organisme din industrie care incearca sa gaseasca echilibrul corect, una dintre bazele realizarii acestei viziuni este investitia intr-un ecosistem tehnologic sustenabil – un sistem construit nu numai pentru a vinde mai multe camere la cel mai bun pret posibil, ci si pentru a contribui la stimularea dezvoltarii in mod egal in toate regiunile.
Sustainability 2.0 se refera la o iteratie rapida, la a fi agil si la a gasi calea nu doar catre supravietuire, ci si catre prosperitate pe termen lung. Pentru a mentine viabilitatea economica pe termen lung, companiile trebuie sa isi reanalizeze nu numai strategia de afaceri, ci si solutiile bazate pe tehnologie.
Organismele globale recunosc importanta tehnologiei pentru sustenabilitate, motiv pentru care, in 2020, Organizatia Mondiala a Turismului a anuntat o lista de solutii ce vor contribui la vindecarea turismului, prin stimularea prosperitatii economice si prin crearea de locuri de munca.
Smart Distribution de la RateGain este unul dintre castigatori, validand strategia companiei de a construi solutii care sa stimuleze dezvoltarea incluziva.
Un alt aspect care va dicta initiativele de sustenabilitate este sustenabilitatea digitala, care se refera la un proces transparent de stocare si procesare a datelor. Pentru ca fiecare individ ofera acces la date confidentiale, atat companiile cat si statele vor trebui sa se concentreze cu maxima acuratete asupra garantarii sigurantei si accesibilitatii datelor in interiorul propriilor frontiere, minimizand orice pericole nu numai pentru persoane, ci si pentru companii.
In conditiile in care tot mai multe companii se muta in cloud si un numar si mai mare de furnizori de tehnologie isi doresc sa reduca costurile de hosting, este important pentru cumparatori sa evalueze cum si unde le sunt stocate datele.
Un nou obiectiv pentru achizitionarea de tehnologie – viabil, agil, scalabil
Deci, ce inseamna Sustainability 2.0 pentru cei care cumpara tehnologie de calatorie? COVID-19 a invatat companiile din domeniu sa isi analizeze partenerii cu valori clare si stabilitate in sustinerea operatiunilor chiar si intr-o perioada de criza.
De aceea, in timp ce majoritatea cumparatorilor de tehnologie analizeaza rentabilitatea, iar echipele de achizitie incearca sa improvizeze disconturi, analiza disciplinei fiscale ar trebui sa stea alaturi de specificatiile tehnice ca punct central de luat in calcul. Acest “ADN fiscal” ii distinge pe cei care sunt si vor ramane pe piata si care sunt capabili sa reziste oricarei furtuni.
Dezvoltarea agresiva poate face titluri de rasunet, insa cresterea brusca nu asigura profunzimea si securitatea sustinerii operatiunilor intr-o perioada de criza.
Iata care sunt intrebarile pe care ar trebui sa ti le pui:
- Partenerul tau este unul rezistent?
- Va fi acolo pe termen lung?
- Desfasoara operatiuni bazate pe rezolvarea problemelor pentru tine ca si client?
- Urmareste o crestere pe termen scurt in locul unei viabilitati pe termen lung, oferind reduceri mari?
Aceste intrebari ar trebui sa reprezinte punctul de pornire pentru Sustainability 2.0, iar organizatiile sa urmareasca o perspectiva mai ampla, pe termen lung, si sa se alinieze cu parteneri care fac acelasi lucru.
Aceasta este practic partea buna a crizei pe care o traversam astazi, pentru echipele comerciale si de marketing: o ocazie unica in existenta lor de a aborda o perspectiva pe termen lung si, in final, de a construi o infrastructura tehnologica functionala.
Cand reechilibrezi infrastructura tehnologica spre parteneri care au aceeasi abordare pe termen lung, exista trei lucruri de care trebuie sa tii cont:
- Nu rezolva probleme singulare; incearca sa construiesti un ecosistem bazat pe beneficii.
- Prioritizeaza scalabilitatea in locul discounturilor si cresterii pe termen scurt.
- Pune intrebarile dificile cu privire la accesibilitatea si stocarea datelor.
Nu este loc pentru surprize; mai mult decat atat, cu totii suntem epuizati si obositi de surprize. Datorita produselor care ofera valoare si agilitate pe termen lung, companiile pot imbunatati experienta vizitatorilor astazi si pot intretine reputatia brandului pentru anii ce vor urma.
„ Nu va supravietui cea mai puternica si nici cea mai inteligenta dintre specii, ci cea mai adaptabila la schimbare” spune Charles Darwin. Cu toate acestea, teoria lui Darwin este doar un mic pas din definirea modului in care calatoria istorica a omenirii va afecta prezentul si viitorul sau.
“Cu tot ce s-a intamplat deja in prima luna a lui 2021, intelegem pe deplin rolul pe care tehnologia il va juca astazi in definirea viitorului, asa ca este obligatoriu sa ne asiguram ca facem pasi pentru a face din acesta unul sustenabil pentru iubita noastra industrie de travel”, spune Harmeet Singh, CEO-ul RateGain.
Foto: freepik
