Poluarea cauzata de focurile de vegetatie si efectele sale pentru sanatate

Fumul provenit de la incendiile de paduri si turba poate ramane in atmosfera timp de cateva saptamani, parcurgand chiar mii de kilometri si afectand sanatatea populatiilor care traiesc la distante mari.
De sus, par aproape frumoase… Tentacule galben-aurii gravate de-a lungul peisajului intunecat de padure de jos. Dar la lumina zilei si de aproape, devastarea cauzata de incendiile din regiunea Krasnoyarsk din Siberia sunt terifiante!
Un perete de flacari ametitoare devoreaza vegetatia, iar in spatele acestuia… copacii carbonizati raman in picioare ca niste scobitori innegrite, in timp ce coloane de fum ineaca aerul, ridicandu-se in atmosfera.

2020 – anul incendiilor record de vegetatie

De la inceputul anului 2020, aproximativ 19 milioane de hectare din Rusia au fost afectate de incendiile de vegetatie, potrivit unei analize a imaginilor din satelit, efectuata de Greenpeace International. NASA a avertizat cu privire la temperaturile anormal de mari pentru Siberia de Est, mai ales in Republica Sakha, la peste 2000 de km distanta de Krasnoyarsk, care au dus la incendii mai intense si mai raspandite decat in mod obisnuit.

Distrugerea la care duc aceste incendii este incontestabila. Brazde intregi de paduri si turbarii sunt distruse. Nenumarate animale prinse de flacari si de fum pier. Iar cand flacarile ajung in zone locuite de oameni, ele revendica si o multime de vieti omenesti, precum si casele ghinionistilor care se afla in calea focului devastator.
In primele luni ale anului 2020, Australia a avut si ea parte de cel mai grav sezon de incendii de vegetatie din istoria sa. Incendiile au dus la pierderea a 33 de vieti omenesti, au distrus mii de case si au ars 18 milioane de hectare de teren, iar 3 miliarde de animale au fost ucise sau dezradacinate din locurile lor.

In luna august, mii de fulgere au declansat sute de incendii in California, ducand la declararea starii de urgenta, atunci cand flacarile au amenintat zonele rezidentiale extrem de populate. Coplesit de o seceta prelungita, statul american a avut parte de cele mai distructive si mai mortale incendii din istorie.
Impactul acestor evenimente asupra pamantului este in mod cert extrem de greu de suportat, insa incendiile de vegetatie au si un alt efect major asupra vietilor noastre.

Fumul de la incendiile de vegetatie ajunge pe tot globul

Ridicandu-se pana la 23 de km in aer si ajungand chiar in stratosfera, valatucii de fum provocati de incendiile mari de vegetatie se pot raspandi pe tot globul, din pricina curentilor de aer. Fumul de la incendiile din Siberia din aceasta vara au inecat orasele din imprejurimi timp de luni intregi si s-au imprastiat de-a lungul Oceanului Pacific, ajungand pana in Alaska. Fumul a afectat calitatea aerului, creand ceata chiar si in orase aflate la distanta foarte mare, precum Seattle.
Focurile arctice din Siberia din aceasta vara au stabilit un record: acela de a polua atmosfera intr-o luna mai mult decat in oricare dintre cei 18 ani de inregistrari, potrivit Centrului European pentru Prognoze Meteo pe durata medie.

Partial, totul tine de ceea ce arde – paduri boreale bogate in rasina, turba si permafrostul de tundra care se topeste – toate elibereaza in aer concentratii mari de dioxid de carbon, alaturi de metan si contaminanti toxici precum mercurul. Dar un alt motiv este si acela ca incendiile de vegetatie sunt mai intinse – un produs secundar al valurilor de caldura record care au afectat zona arctica la inceputul acestei veri. Aceasta a contribuit la dezghetarea partiala a tundrei, facand-o mult mai susceptibila la incendii.

Incendiile trimit in atmosfera pulberi in suspensie si PM 2.5

Alaturi de gazele emanate de incendiile de vegetatii, ajung in atmosfera si particule minuscule si usoare de funingine. Astfel de “pulberi in suspensie” (PM) sunt o componenta comuna a poluarii atmosferice din orase, ele fiind emanate de tevile de esapament ale vehiculelor si de industria grea. Dar fumul de la incendiile de vegetatii poate duce la cresteri dramatice ale cantitatii de pulberi in suspensie din aer in comparatie cu poluarea atmosferica medie.

De pilda, in timpul sezonului incendiilor de vegetatie din Canada, orasele din British Columbia au avut parte de niveluri de pulberi in suspensie de 20 de ori mai mari decat ar fi fost asteptat intr-o zi normala.
“Incendiile de vegetatie cauzeaza episoadele cu cea mai proasta calitate a aerului pe care o pot vedea vreodata persoanele care traiesc in tari cu venituri mari”, spune Sarah Henderson, cercetator pentru servicii de sanatate a mediului la Centrul pentru Controlul Bolilor din British Columbia. Iar dimensiunea redusa, precum si cantitatea mare a pulberilor in suspensie, sunt unul dintre principalii vinovati pentru aceasta situatie.
Incendiile de vegetatie au tendinta de a produce cantitati mari de particule de dimensiuni si mai mici de atat, cunoscute drept PM 2.5 si nanoparticule si mai mici, despre care se stie ca sunt in mod deosebit daunatoare sanatatii umane. Aceasta se intampla in mare parte pentru ca particulele mici – de 30 de ori mai mici decat grosimea unui fir de par uman si astfel prea mici pentru a fi vazute – pot patrunde in membranele plamanilor atunci cand sunt inspirate, afectand sistemul respirator si trecand apoi in fluxul sanguin.

Pe termen scurt, aceasta poate cauza tuse, insuficienta respiratorie si atacuri severe de astm. In timpul incendiilor cu raspandire rapida de la finele anului 2019 din Australia, numarul de spitalizari provocate de probleme respiratorii a crescut cu 34% in statul New South Wales.
Un studiu recent a estimat ca intre 2004 si 2009, aproximativ 46 de milioane de persoane din vestul SUA au fost expuse la cel putin un val de fum provocat de incendiile de vegetatie. In zilele in care fumul a cauzat niveluri ridicate de PM 2.5, a existat o crestere de 7.2% a numarului de spitalizari cauzate de afectiuni respiratorii. Cresterile de PM 2.5 au fost, de asemenea, asociate si cu o crestere a numarului de cazuri de stop cardiac.
Efectele potentiale pe termen lung, insa, sunt la fel de ingrijoratoare.

Efectele pe termen lung ale expunerii la pulberi in suspensie

Pulberile in suspensie au fost asociate cu o serie de probleme pe termen lung, inclusiv un nivel crescut al inflamatiei, si un risc mai mare de boli de inima si accident vascular.
Dar fumul produs de incendiile de vegetatie aduce cu el si un pericol in plus, in comparatie cu alte categorii de poluare cu pulberi in suspensie. El este plin de compusi chimici reactivi, care pot fi cancerigeni si care pot duce la nastere prematura. Acesti compusi pot afecta, de asemenea, tractul respirator, facandu-l mai vulnerabil la agenti patogeni respiratori mortali, precum COVID-19.

Un studiu a relevat ca pulberile in suspensie provocate de incendiile de vegetatie a fost in mod special daunator unui tip de celule imune numite macrofage, din plamani. Studiul a aratat ca pulberile de la incendiile de vegetatie au fost de patru ori mai toxice pentru aceste celule imune decat pulberile in suspensie provocate de alte tipuri de poluare atmosferica.
Henderson, care deruleaza in prezent doua studii cu privire la efectele pe termen lung ale fumului produs de incendiile de vegetatie asupra sanatatii, spune ca persoanele cu afectiuni respiratorii preexistente sunt adesea mai afectate de catre fum. Cercetarea sa sugereaza ca e posibil ca unele persoane sa nu-si revina niciodata dupa un sezon de incendii severe de vegetatie. Copiii nou-nascuti, insa, pot avea parte de cele mai grave efecte pentru viata, pentru ca plamanii lor sunt inca in dezvoltare si de aceea sunt extrem de vulnerabili la toxicitatea fumului.

Probabil cel mai important aspect tine de faptul ca toxicitatea acestor particule de fum pare sa creasca direct proportional cu distanta fata de incendiul propriu zis. Pentru ca sunt purtate de vant, particulele trec prin reactii chimice in atmosfera, care le fac sa “imbatraneasca” in cadrul unui proces cunoscut drept oxidare. Aceasta transforma particulele in compusi extrem de reactivi, care au o capacitate si mai mare de a afecta celulele si tesuturile decat atunci cand au fost produse prima data.

Un studiu recent din Grecia a aratat ca acest proces poate duce la dublarea toxicitatii compusilor de fum in orele de dupa ce au fost emisi, si ca au potentialul de a deveni pana la de patru ori mai toxici in urmatoarele zile.
“Chiar si atunci cand cineva este departe de sursa unui incendiu, poate avea parte de efecte negative pentru sanatate, din pricina inhalarii fumului extrem de diluat si oxidat”, spune Athanasios Nenes, specialist in chimie atmosferica la Institutul Federal Elvetian de Tehnologie din Lausanne si la Institutul de Inginerie Chimica din Patras, Grecia, care a condus studiul. “Am constatat ca potentialul oxidativ al fumului produs de incendiile de vegetatie poate fi de pana la patru ori mai mare atunci cand fumul este procesat atmosferic”.

Fumul de la incendiile de vegetatie poate rezista in atmosfera timp de zile intregi, saptamani sau chiar luni, in functie de cat de mult dureaza incendiul. Un motiv este acela ca fumul extrem de incins si cenusa care se ridica in aer pot declansa evenimente de tip piro-cumulonimbus, sau furtuni induse de incendii.
Aceste furtuni se formeaza la cel putin 16 km deasupra pamantului, in stratosfera. Aici ele sunt miscate de vanturi si de conditiile meteo si ajung in curentii de aer, permitand particulelor de fum “sa ramana in stratosfera timp de cateva saptamani, pentru ca este un strat foarte stabil” spune Mike Flannigan, director la Parteneriatul Canadian pentru Stiinta Incendiilor din Salbaticie, la Universitatea Alberta.

Aceasta permite, de asemenea, ca fumul de la incendiile de vegetatie sa parcurga distante uriase. Incendiile mari de vegetatie pot trimite limbi de fum peste continente intregi si chiar peste oceane. In 2019, fumul de la incendiile de paduri din Alberta, Canada, a fost observat deasupra Atlanticului si in Europa. Fumul de la incendiile australiene recente a fost purtat de evenimentele piro-cumulonimbus deasupra Zoii Zeelande, unde a afectat calitatea aerului si a innegrit vizibil zapada de pe munti. Fumul a ajuns chiar si in America de Sud.

Fumul incendiilor de vegetatie si poluarea atmosferica a oraselor – o amenintare pentru viata

Experti precum Henderson si Nenes se tem ca aceasta raspandire a fumului provocat de incendiile de vegetatie poate amplifica efectele negative pentru sanatate ale poluarii atmosferice existente in orasele aglomerate si supra-populate. Se estimeaza ca la nivel global fumul provocat de incendiile de vegetatie a cauzat peste 339.000 de decese premature pe an – mult mai mult decat numarul de vieti pierdute efectiv in flacari. De asemenea, fumul poate reduce speranta de viata pentru populatiile care au parte in mod regulat de sezoane de incendii, avertizeaza Henderson.

“Are un efect real daca traiesti in conditii de calitate slaba a aerului” spune Henderson. “Daca transpunem aceasta realitate la populatiile care traiesc timp de patru luni in aceste conditii extrem de poluate, stim ca va avea un impact real asupra sperantei lor de viata”.
Purtarea unor masti precum N95 ii poate ajuta pe oameni sa se protejeze atunci cand se aventureaza afara in perioadele in care fumul de la incendiile de vegetatie este foarte pregnant. Henderson este de parere, in plus, ca investitia in purificatoare de aer cu filtre HEPA poate contribui la reducerea cantitatii de particule fine in spatiile interioare.
“Daca am putea mentine aerul din interior cat mai lipsit de fum, va insemna foarte mult pentru protectia oamenilor vis-à-vis de aceste expuneri” spune ea.

Sanatatea planetei afectata de incendiile de vegetatie

Dar efectul pe termen lung al incendiilor de vegetatie nu se resimte doar asupra sanatatii umane, ci si asupra sanatatii planetei per ansamblu. Padurile si turbariile care ard elibereaza cantitati uriase de dioxid de carbon si alte gaze cu efect de sera in atmosfera.

“Incendiile de turba sunt importante, pentru ca este vorba despre mostenirea de carbon”, spune Flannigan. “Aceasta fost construita de-a lungul a mii de ani. Si poate fi emisa in atmosfera in cateva ore sau zile”.
Un studiu a estimat ca in timpul sezonului incendiilor din 2015 din Indonezia, incendiile de biomasa care includeau o cantitate semnificativa de turba au eliberat in atmosfera echivalentul a 1.5 miliarde de tone de dioxid de carbon, in timp ce incendiile din 1997 au eliberat atat de mult carbon incat a fost echivalent cu 13-40% din toate emisiile provenite de la combustibilii fosili din anul acela.

Potrivit lui Flanningan, solul din Rusia, Alaska si Canada contine de 30 de ori cantitatea de turba gasita in solurile din Indonezia. Pentru ca schimbarea climatica determina incalzirea acestor teritorii arctice de doua ori mai repede decat in restul planetei, riscul unui numar si mai mare de incendii de turba (care raspandeste carbon in aer) nu va face decat sa creasca.
Iar – ca si cum nu ar fi de ajuns – aceste zone au parte in mod regulat de asa numitele incendii Zombie, incendii de turba cu ardere lenta, care pot mocni sub pamant luni si chiar ani intregi, pentru a reveni la viata atunci cand temperaturile cresc, asa cum s-a intamplat anul acesta in Siberia. Iar in conditiile in care incalzirea climatica aduce cu sine veri din ce in ce mai calde si mai uscate, se poate ajunge la un cerc vicios legat de incendii.
“Cu cat ne incalzim mai mult, cu atat avem parte de mai mult foc” spune Flannigan. “Cu cat avem parte de mai mult foc, cu atat avem si mai multe emisii de gaze cu efect de sera, care alimenteaza incalzirea, iar asta va continua pana cand vom schimba ceva!”.
Cercetatorii de la NASA su descoperit un alt efect pe care fumul provenit de la incendiile de vegetatie il poate avea asupra climei. Ei au descoperit ca Pamantul este inconjurat de o ceata de fum vechi, care planeaza in troposfera deasupra unor locuri precum Antarctica. Aceasta reprezinta aproximativ o cincime din aerosolii din incendiile globale.

“La scara globala aceste particule de fum racesc Pamantul, insa doar usor”, spune George Schill, cercetator asociat la Laboratorul de Stiinte Chimice al Administratiei Nationale Oceanice si Atmosferice, unde a fost desfasurat studiul. “La scara regionala, insa, si in zone cu climat sensibil, precum zona arctica, aceste particule pot cauza un efect regional de incalzire”.
Un motiv al acestui efect ar fi absorbtia caldurii de catre carbonul negru si maro din fum, ceea ce face temperatura aerului sa creasca si duce la incalzirea regiunii. In zone precum cea arctica, acest fenomen nu face decat sa amplifice problema, creand conditii care ar face ca incendiile de vegetatie sa fie si mai probabile.
Intr-o lume care se chinuie si-asa sa faca fata incendiilor de vegetatie, aceasta este o predictie ingrijoratoare.

Sursa: https://www.bbc.com/future/article/20200821-how-wildfire-pollution-may-be-harming-your-health

Foto: freepik