Cu o capacitate totala de 4GW, centrele offshore de energie eoliana pe care Danemarca le are in Marea Nordului si in Marea Baltica vor putea ajuta tara sa reduca emisiile cu 80% in urmatorul deceniu.

Danemarca are in plan sa construiasca doua insule energetice cu o capacitate totala de 4 GW de energie eoliana, in cadrul planurilor sale de a reduce emisiile cu 70% de la nivelul din anii 1990 pana in 2030 si sa devina un exportator de energie verde.
Guvernul de la Copenhaga a lansat recent o propunere pe sase piloni avand ca scop atingerea obiectivului obligatoriu – unul dintre cele mai ambitioase din lume – la sase luni dupa ce acesta a fost adoptat de Parlament ca parte a noii legi privind clima. De asemenea, Danemarca s-a angajat sa devina neutra la carbon pana in anul 2050.

Guvernul este de parere ca propunerea – care este in acest moment supusa aprobarii din partea Parlamentului – a deschis o noua era in ceea ce priveste extinderea capacitatilor eoliene offshore si crearea de insule energetice.
Cele doua insule planificate de Danemarca vor avea fiecare o capacitate de cel putin 2 GW, dubland astfel capacitatea eoliana actuala a tarii.
“Danemarca trebuie sa fie o tara ecologista pionier, si de aceea ne vom respecta ambitiile climatice ridicate, chiar daca ne aflam in mijlocul unei crize istorice” a spus ministrul danez al climei, Dan Jorgensen, in cadrul unei declaratii, referindu-se la pandemia actuala cauzata de noul Coronavirus.
“Prezentam un pachet care nu doar ca ofera reduceri ale nivelului de CO2 pe termen scurt, dar paveaza si drumul catre o Danemarca neutra din punct de vedere al climatului, in viitor”.

Proiectul national preconizeaza ca insulele vor genera mai multa electricitate decat consumul anual de energie electrica al gospodariilor daneze, iar guvernul spera sa exporte energia sa verde catre tarile vecine din Europa.
Unul dintre centrele energetice offshore va fi construit pe o insula artificiala din Marea Nordului si ar putea fi conectat la Olanda. Pe termen lung, capacitatea insulei ar putea fi extinsa la 10 GW.
Cel de-al doilea centru a fost identificat drept insula daneza Bornholm din Marea Baltica, cu o conexiune potentiala la Polonia. Danemarca a spus ca va deschide un dialog avand ca scop conectarea insulelor la ambele tari.
Pe termen mai lung, electricitatea in exces produsa de aceste insule ar putea fi transformata in hidrogen verde si procesata in carburanti pentru avioane, camioane, si poate chiar pentru incalzire.

Brian Vad Mathiesen, pofesor de planificare energetica la Universitatea Alborg, a declarat pentru Climate Home News ca este “extrem de optimist” cu privire la propunere, care a reprezentat o “baza solida pentru negocierile politice”.
Acesta este momentul potrivit pentru a incepe sa stabilim insulele energetice care isi pot mari productia, a spus el, adaugand ca cercetarea sa a indicat ca ambele insule pot fi extinse pana la o capacitate de 4-5 GW de energie eoliana, in urmatorii cinci pana la sapte ani.
Cu toate acestea, extinderea pe mai departe a capacitatii ar putea deveni o provocare tehnica si va necesita cantitati mari de electricitate pentru a transporta energia, a spus el. Transformarea puterii in hidrogen, in teren, ar putea fi explorata ca optiune.
“Nu va fi usor de transportat aceasta energie catre punctele principale de cerere de electricitate din Europa” a spus el, adaugand ca va fi nevoie de o colaborare la nivel european pentru abordarea acestei situatii.

Planul include finantarea pentru cercetare si dezvoltare, inclusiv un buget de 58 de milioane de dolari pe an pentru tehnologia de captare si stocare a carbonului si pentru investitii pe mai departe in biogaz.
De asemenea, pentru imbunatatirea eficientei energetice in case si cladiri si pentru trecerea la incalzirea din surse regenerabile, planul prevede masuri de stimulare si subventii.
In plus, din pachet mai face parte si o foaie de parcurs pentru un sector al deseurilor neutru din punct de vedere al carbonului, pana in 2030.
Planul reprezinta o prima etapa catre o strategie ampla ce isi propune sa dezvete Danemarca de combustibilii fosili. Tot in decursul acestui an sunt asteptate si planurile de decarbonizare pentru sectorul agricol si al trasporturilor.

Foto: freepik