Nu poti vedea cu ochiul liber particulele mai mici de 2.5 microni. Insa ele ucid 3.4 milioane de oameni in fiecare an!

Schimbarea climatica va avea consecinte profunde asupra sanatatii si supravietuirii umane. Cel mai evident, o lume mai fierbinte inseamna un numar mai mare de infarcturi si mai multe decese cauzate de caldura.
Un studiu recent cu privire la costul schimbarii climatice pentru mortalitate a descoperit ca fiecare 4,434 de tone metrice de dioxid de carbon emise – cantitatea aproximativa de emisii combinate pe toata durata de viata a 3,5 americani, conform estimarilor studiului – vor cauza in cursul acestui secol un deces cauzat de caldura.

Dar situatia este si mai rea decat sugereaza cifrele. Danny Bressler, economist de mediu si autor al lucrarii, noteaza ca estimarea sa omite unele decese potentiale legate de clima, asa cum sunt cele cauzate de inundatii si de cantitatile reduse de hrana. El estimeaza doar ce efect vor avea temperaturile mai mari, precizand ca “nu ia in calcul potentialele co-beneficii ale politicilor climatice mai stricte, asa cum sunt reducerile ce tin de poluarea cu pulberi in suspensie”.

Aceasta este abordarea tehnica. Iata un mod mai simplu de a vedea lucrurile: atunci cand ardem combustibili fosili, nu toata poluarea ce rezulta in urma acestui proces ajunge direct in atmosfera. O parte din aceasta se acumuleaza in aerul pe care il respiram in fiecare zi.
Si ne ucide. Pe multi dintre noi. Studiul intitulat Povara Globala a Bolii, un criteriu comun pentru lucrarile de sanatate publica, estimeaza ca 3.4 milioane de oameni mor prematur in fiecare an din pricina poluarii atmosferice. Cercetari mai recente duc aceasta cifra totala chiar mai sus, la 10 milioane pe an. O lucrare recenta a sugerat ca 90% din populatia lumii locuieste in zone cu o poluare atmosferica mai mare decat recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (recomandari pe care Organizatia le inaspreste in acest moment).
Particulele in discutie sunt invizibile cu ochiul liber – dar efectele lor sunt oricum, numai nu invizibile.

AMENINTAREA PULBERILOR IN SUSPENSIE PENTRU SANATATEA PUBLICA

Aceasta problema este cunoscuta sub mai multe denumiri – poluare atmosferica, o calitate scazuta a aerului, poluarea cu PM 2.5 – dar oricum s-ar numi, ea este direct legata de problema climatica pe care o avem.
Arderea de combustibili fosili, fie in masini, fie pentru turnatorii sau centrale electrice, produce dioxid de carbon si metan, dar produce si alti agenti de poluare. Termenul “PM 2.5” se refera la particule mai mici de 2.5 microni (sau 0.0025 milimetri – adica mai mici decat un graunte de nisip) suspendate in aer.

Numite uneori colocvial “funingine”, PM 2.5 provin in general de la arderi diverse: arderea lemnului in seminee sau sobe, arderea propanului in generatoare, arderea carbunelui in centrale electrice si a benzinei in masini.
Dar poluarea cu PM 2.5 nu provine doar de la combustia controlata. Carburantii fosili contribuie la emisiile de PM 2.5 si indirect: incalzirea globala creste frecventa si severitatea incendiilor de vegetatie, care supun oamenii la cantitati uriase de pulberi in suspensie.
Cel mai mare incendiu de vegetatie din istoria Californiei, incendiul din 2018, a determinat cresterea nivelului de PM 2.5 de 12 ori fata de limita EPA.

Acestea toate conteaza, pentru ca emisiile de PM 2.5 sunt extrem de mortale. Fiind atat de mici, particulele de PM 2.5 pot ajunge cu usurinta in plamani si chiar in sistemul circulator, iar expunerea pe termen lung poate cauza o varietate de probleme serioase de sanatate, precum cancerul de plamani, enfizemul, accidentele vasculare, atacurile de cord si declinul cognitiv.

Si exista dovezi cazuale foarte bune care arata ca nivelurile ridicate de expunere la poluarea cu PM 2.5 au condus la un declin al sanatatii generale si al sperantei de viata.
Unele dintre dovezile convingatoare timpurii vin din SUA, in primul rand din influentul Studiu al celor Sase Orase, dat publicitatii in 1993. Acest studiu a constatat o relatie extrem de importanta intre nivelurile de poluare atmosferica si mortalitatea generala, determinata de ratele de cancer de plamani si alte boli de plamani si de cord.
Un set de cercetari mai recente si mai puternice din punct de vedere metodologic s-a concentrat pe China, in mod deosebit pe “politica Raului Huai”, instituita in anii 1950. Guvernul comunist chinez a promis incalzire gratuita pe perioada iernii, ca beneficiu oferit de stat, dar fara sa aiba resursele necesare pentru a oferi acest beneficiu la nivel national. Insa autoritatile nu au furnizat carbune gratuit pentru incalzire (sau subventionat in cota mare) decat gospodariilor de la nord de Raul Huai. Huai aproape imparte in doua China de Est, Beijingul fiind la cateva sute de mile la nord, iar Shanghai usor la sud.
Aceasta a insemnat ca acele comunitati aflate la nord de rau au fost expuse unei poluari mult mai mari cu pulberi in suspensie, provenite de la arderea carbunelui, comparativ cu comunitatile din sud.

Cercetarile retrospective care au comparat durata de viata in nordul si in sudul Raului Huai au sugerat ca aceste emisii au fost incredibil de mortale, reducand in mod direct speranta de viata cu 5 ani si jumatate pentru locuitorii de la nord de rau in comparatie cu cei de la sud.

POLUAREA AERULUI COSTA MILIOANE DE VIETI

Poluarea mondiala nu e la fel de rea ca in nordul Raului Huai, dar nu e nici pe roze. Studiul Air Quality Life Index de la Universitatea din Chicago, care estimeaza in mod regulat costurile umane ale poluarii cu particule, a emis toamna trecuta un raport care estimeaza ca un locuitor al Pamantului pierde in medie 2.2 ani din speranta de viata din cauza poluarii cu pulberi in suspensie, in comparatie cu un scenariu in care fiecare tara urmeaza recomandarile OMS.
“Consumul de alcool reduce speranta de viata cu 9 luni; apa si canalizarea nesigure cu 7 luni; HIV/SIDA cu 4 luni; malaria cu 3 luni, iar conflictele si terorismul doar cu 7 zile” scriu in raport cercetatorii Ken Lee si Michal Greenstone. “Astfel, impactul poluarii cu pulberi in suspensie asupra sperantei de viata este comparabil cu acela al fumatului, aproape de trei ori mai mare decat cel al consumului de alcool si de droguri si decat cel al apei nesigure; de cinci ori mai mare decat cel al HIV/SIDA si de 114 ori mai mare decat impactul conflictelor si terorismului”.

Dupa calculele expertilor, scaderea nivelului de poluare atmosferica sub nivelurile specificate in recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii ar permite tuturor oamenilor care traiesc in prezent pe Terra sa se bucure de inca 17 miliarde de ani pe aceasta planeta, la nivel colectiv.
Iar cifra este una conservatoare. La scurt timp dupa lansarea raportului, OMS a stabilit recomandari mai stricte privind poluarea cu pulberi in suspensie.
Standardul sau anterior prevedea ca cifra referitoare la concentratia de particule din aerul pe care il respiram sa fie mentinuta la un nivel sub 10 micrograme (µg), per metru cub de aer. Noul plafon, dezvoltat ca urmare a dovezilor care au aratat ca pana si concentratiile mai mici pot fi daunatoare pentru sanatatea umana, este de jumatate din pragul vechi: 5 micrograme per metru cub de aer.

Reducerea poluarii atmosferice globale pana la acest prag nou ar putea salva chiar mai multe milioane de ani de viata pe Terra.
Insa daunele provocate de poluarea cu pulberi in suspensie nu se rezuma la speranta de viata.
Patrick Collison, antreprenor si cofondator al Stripe, s-a aratat interesat de cercetarile pe acest subiect si are un compendiu util al lucrarilor recente privind efectele negative ale poluarii aerului. Dintre informatiile cuprinse in aceste studii el subliniaza cateva idei:

  •  O crestere foarte mica a poluarii cu particule (in special o crestere a concentratiei de PM 2,5 de 1µg/m³) determina, conform unei estimari, o reducere de 0,8% a PIB-ului in anul respectiv, in primul rand pentru ca poluarea aerului creste absenteismul si reduce productivitatea.
  •  Diagnosticele de Alzheimer se tripleaza atunci cand expunerea pe termen lung la poluarea aerului creste substantial (cu 10 µg/m³). De asemenea, diagnosticele de Parkinson se inmultesc si ele in aceste conditii.
  •  Poluarea aerului reduce functionarea cognitiva la tineri. Aplicarea standardelor americane privind poluarea aerului in China ar creste substantial scorurile obtinute la testele de citire si de matematica in tara asiatica.
  •  Jucatorii de sah, arbitrii de baseball si agentii de bursa au rezultate mai slabe la locul de munca atunci cand au o expunere mai mare la poluarea aerului. Aceste locuri de munca sunt extrem de usor de cuantificat, insa este de la sine inteles ca si performanta la alte locuri de munca are de suferit.

Iata deci ca, si daca poluarea aerului nu ucide, probabil ca ea impiedica functionarea cognitiva, ne face mai saraci si mareste riscul de aparitie al unor boli grave precum Alzheimer.

CUM POATE COMBATEREA SCHIMBARII CLIMATICE SA EXTINDA SPERANTA DE VIATA?

Poluarea aerului este o problema dificila, insa vestea buna este ca putem contribui la rezolvarea sa, gasind solutie pentru o alta problema grea. Actiunile vizand combaterea incalzirii globale pot reduce dramatic si numarul deceselor cauzate de poluarea aerului.
In 2018, o echipa de cercetatori pe probleme ale Pamantului, de la universitatile Duke si Columbia, a creat un model a ceea ce s-ar intampla cu decesele cauzate de poluarea aerului daca lumea ar trece in mod real la actiune, contribuind la combaterea schimbarii climatice.
Oamenii de stiinta au luat in calcul un scenariu in care pana in anul 2100 s-ar emite cu 180 de gigatone de CO2 mai putin decat in prezent. Acestea sunt in linii mari reducerile necesare pentru a mentine incalzirea la 2°C sau mai putin – obiectivul Acordului de la Paris privind clima.

Daca am reusi sa reducem atat de mult emisiile, am preintampina aproximativ 110-196 de milioane de decese premature pana in 2100. Potrivit raportului, asta ar insemna evitarea in medie a 1,4 – 2,5 milioane de decese pe an, pe perioada celor 80 de ani. Desigur, ar fi nevoie de timp pentru ca imbunatatirile sa fie puse in aplicare, astfel ca numarul de vieti salvate ar fi mai mic in primii 10 ani si mai mare dupa acest interval.

Vestea buna este ca guvernele detin parghiile legislative necesare pentru reducerea numarului de decese cauzate de poluarea aerului – iar unele dintre ele chiar le folosesc.
Raportul Air Quality Life Index al Universitatii din Chicago estimeaza ca, incepand din 2013, China a redus cu 29% poluarea aerului, reusind o prelungire medie a duratei de viata cu 1,5 ani pentru fiecare dintre cetatenii sai (presupunand ca nu exista niciun regres in ceea ce priveste poluarea).

Adoptarea unei versiuni mai puternice a Clean Air Act in SUA a fost si ea urmata de o reducere cu 50% a poluarii cu pulberi in suspensie in perioada 1970 – 1979, la care a contribuit si o economie lenta.
Potrivit economistilor Kenneth Chay si Michael Greenstone, Clean Air Act a determinat o scadere imediata si puternica a mortalitatii infantile in SUA. Conform cifrelor acestora, in 1972 au murit mai putin cu aproximativ 1.300 de copii decat daca nu ar fi fost adoptate amendamentele Clean Air Act din 1970.
Mai mult, cercetarile economistilor Adam Isen, Maya Rossin-Slater si W. Reed Walker sugereaza ca modificarile aduse Clean Air Act au determinat copiii sa aiba castiguri mai mari la varsta adulta, decat daca ar fi fost expusi la nivelurile anterioare de poluare.

Exista, pe de alta parte, si demersuri pe care fiecare dintre noi le poate face la nivel individual pentru a-si diminua aportul personal la poluarea aerului. Exista chiar si un instrument care permite analizarea calitatii aerului in zona de resedinta si care poate ajuta pe oricine sa preintampine efectele negative ale emisiilor asupra sa sau asupra acelor dragi, cu un purificator electric de aer.
Insa poluarea aerului nu este o problema individuala, asa cum nici schimbarea climatica nu este. Solutiile pe termen lung implica reglementari mult mai stricte sau taxe mai mari ce vizeaza emisiile de pulberi in suspensie si inlocuirea surselor obisnuite, precum centralele pe carbune, cu cele care folosesc energia solara, nucleara sau eoliana.

Administratia Biden face pasi in directia buna. Agentia pentru Protectia Mediului, condusa de Michael Regan, numit de Biden, isi revizuieste standardele pivind calitatea aerului – reevaluate ultima data in 2012 – ca raspuns la „multitudinea de dovezi puternice care arata ca expunerea pe termen lung si scurt la particule fine (PM 2.5) poate dauna sanatatii oamenilor, ducand la atacuri de cord, crize de astm si moarte prematura”.
Un grup de cercetatori de la EPA si-a oferit sprijinul pentru reducerea cu pana la o treime a cantitatii de PM 2.5 permisa in aer.
Dar aceasta este o problema globala care afecteaza si mai puternic tarile in curs de dezvoltare. Raspandirea tehnologiei verzi in economiile emergente, asa cum sunt India sau Brazilia, nu este doar o necesitate climatica. Ea este, de asemenea, si o necesitate de sanatate publica!

Sursa: https://www.vox.com/future-perfect/22691558/air-pollution-deaths-mortality-pm-25-soot-particulate

Foto: freepik