Cand lumea se straduieste sa faca fata schimbarilor climatice, iata ca ne confruntam cu o problema aparent imposibil de rezolvat. Atenuarea dezastrului climatic va necesita constructii mai reziliente – iar sectorul constructiilor cuprinde deja aproape 40% din emisiile globale.
Asadar, cum putem construi infrastructura rezilienta de care avem nevoie eliminand in acelasi timp amprenta de carbon a constructiilor? La prima vedere, poate parea ca cea mai usoara solutie este sa nu mai facem nimic…

Limitarea dezvoltarii de constructii noi, de pilda, ar reduce emisiile din domeniul constructiilor, stopand in acelasi timp invadarea de catre omenire a regiunilor predispuse riscurilor. Insa, desigur, o astfel de abordare este atat limitata cat si imposibila.

In urmatorii 50 de ani, numarul de locuitori ai oraselor din intreaga lume va creste de la 5 miliarde la 7 miliarde. Este absolut esential sa ne asiguram ca noii locuitori ai unora dintre zonele cele mai vulnerabile din punct de vedere al climatului vor avea acces la cladiri igienice si sigure, iar pentru asta va fi nevoie de constructii extinse si reziliente.

Chiar si in Statele Unite, nevoia de infrastructura noua este in crestere, iar administratia Biden a facut din conceptul de a “reconstrui mai bine” o prioritate uriasa.
Asadar, ce putem face pentru a gestiona aceste efecte ale dezvoltarii inevitabile? Raspunsul simplu si evident este sa construim mai inteligent. Insa un aspect si mai important este sa intelegem ca sustenabilitatea si constructiile reziliente sunt de fapt complet compatibile.
Iar aceasta compatibilitate devine evidenta atunci cand definim in mod real cei doi termeni omniprezenti.

Asa cum o arata si numele sau, “sustenabilitatea” inseamna crearea de sisteme care sa reziste in fata factorilor de stres – sisteme care pot sustine planeta, societatea si economia.
Definitia rezilientei este, in esenta, similara. Implicand mult mai mult decat designuri “robuste”, rezilienta inseamna a construi pentru a rezista si, mai important decat asta – recuperarea rapida dupa un dezastru.

In esenta aceste doua concepte – rezilienta si sustenabilitatea – au acelasi obiectiv: asigurarea viabilitatii pe termen lung in fata provocarilor. Cand ne gandim la ele in practica, armonizarea devine si mai clara.

Structuri reziliente

O structura rezilienta, de pilda, poate rezista multor accidente de-a lungul existentei sale, reducand semnificativ costurile asociate cu repararea daunelor. MIT Concrete Sustainability Hub dovadeste ca investitiile in constructii reziliente isi amortizeaza costurile in numai doi ani, in regiunile predispuse la riscuri.

Aceste investitii pot fi unele simple (asa cum sunt obloanele de furtuna si conexiunile mai puternice intre ziduri si acoperis) sau unele serioase (precum structurile elevate, peretii din beton si materialele rezistente la foc). Date fiind pierderile masive pe care accidentele si riscurile diverse le vor aduce in secolul urmator, constructiile reziliente au o logica financiara evidenta.
Dar au si o logica ecologica. Ca urmare a unui dezastru, infrastructura defectuos construita duce la cantitati imense de deseuri, adesea toxice, precum si la o cerere mare de resurse si lucrari de reconstructie, care nu va face decat sa amplifice impactul fata de mediu al domeniului constructiilor. In acest sens, a construi rezilient inseamna, de asemenea, si a construi sustenabil, limitand constructiile si deseurile inutile.

Rezilienta este sustenabila

Construirea rezilienta poate fi, de asemenea, inerent sustenabila. Constructiile noi sunt mai eficiente energetic, iar acest lucru se intampla in mod special cand vine vorba despre materialele reziliente. Constructiile reziliente pot avea un impact cu 5-10% mai mic asupra duratei de viata, datorita eficientei energetice – in ciuda faptului ca au un impact initial cu pana la 30% mai mare din cauza materialelor si constructiei.

Acelasi lucru este valabil si pentru infrastructura. Materialele durabile pentru pavat pot reduce emisiile vehiculelor si pot reduce riscuri precum efectul de insula urbana de caldura, atunci cand sunt implementate in contextul corect.
Mai mult, proiectarea de retele de drumuri care sa reziste riscurilor viitoare precum schimbarile de pret si de buget – sa nu mai vorbim despre pericole – permite agentiilor sa isi reduca emisiile, sa scada costurile si sa imbunatateasca performanta pe termen lung.

Toate acestea inseamna ca a construi un mediu rezilient nu intra in conflict cu sustenabilitatea. Mai mult, este clar ca aceste doua obiective sunt mai mult decat armonioase – ele sunt sinergice.
Chiar si asa, aceasta nu contravine necesitatii de a elimina complet emisiile din domeniul constructiilor.

Lupta impotriva emisiilor coexista cu rezilienta si sustenabilitatea

Vom avea in continuare nevoie sa folosim materiale cu cele mai mici emisii, iar pentru a ne asigura ca se intampla acest lucru, guvernele, industriile si mediul academic trebuie sa colaboreze. Solutiile potentiale sunt nenumarate.

Putem incepe prin reimaginarea modului in care guvernele procura materialele sustenabile.
In prezent, multe state compara efectele fata de mediu ale produselor de constructie cu instrumente care nu au fost niciodata menite sa faciliteze comparatiile. Creand un standard mai bun, va fi mai usor pentru guverne sa selecteze cele mai ecologice materiale – si pentru producatori sa concureze pentru a-si reduce impactul.
Cu toate acestea, vom avea nevoie de mai mult decat piete competitive si transparente.

Dezvoltarea materialelor inovatoare va necesita, de asemenea, o arie completa de investitii, in mod deosebit in jurul captarii carbonului, care este in acest moment prohibitiv de scumpa.
In cazul betonului – care este un material de constructii omniprezent, accesibil si rezilient – captarea carbonului va fi esentiala pentru eliminarea emisiilor.

In SUA, ultima propunere a administratiei Biden recunoaste aceste nevoi. Dincolo de investitii de zeci de miliarde de dolari in construirea rezilienta, planul isi propune sa imbunatateasca infrastructura tarii “reparand bine”.
Cercetarile au descoperit deja ca acest gen de abordare strategica, pe termen lung, are in mod inerent tendinta de a produce rezultate reziliente si sustenabile, gestionand riscul si minimizand actiunile de construire. Dar mai presus de orice, planul prioritizeaza procurarea si inovarea in domeniul materialelor de constructii cu impact redus, inclusiv betonul, de care va fi nevoie pentru a construi rezilient.

Intr-o perioada in care lumea asista la o crestere fara precedent, echilibrarea construirii reziliente si a sustenabilitatii de mediu poate parea infricosatoare. Insa la o analiza mai profunda, aceasta ingrijorare este deplasata: solutiile pentru combaterea schimbarii climatice pot fi cumulative, nu cu suma nula, iar acest lucru este valabil in primul rand pentru rezilienta si sustenabilitate.
E clar ca avem nevoie sa construim un viitor mai bun, insa cu investitiile corecte, el poate fi atat rezilient, cat si sustenabil.

Sursa: https://thehill.com/opinion/energy-environment/556094-climate-resilience-is-the-new-sustainability

Foto: freepik