Potrivit cercetarilor recente, costul prejudiciilor cauzate climei de productia de carne ecologica este la fel de mare ca si cel cauzat de carnea obtinuta in mod coventional.
Analiza a estimat emisiile de gaze cu efect de sera rezultate din productia a diferite tipuri de alimente si a calculat cat de mult ar trebui sa creasca preturile acestora pentru a acoperi daunele pe care le cauzeaza, alimentand situatia de urgenta climatica.
Conform studiului, pentru carnea de vita si pentru cea de miel, productia ecologica si conventionala au avut costuri climatice similare. Puiul organic a fost usor mai daunator pentru clima, in timp ce carnea de porc organica a fost usor mai buna decat varianta conventionala de carne de porc.
Emisiile provocate de zootehnia traditionala provin din gunoiul de grajd iar, in cazul vacilor si oilor, de la metanul emanat in urma eructatiilor. Boabele cu care sunt hranite animalele pot determina, de asemenea, un nivel mai ridicat de emisii, mai ales daca sunt asociate cu defrisarile, asa cum se intampla in America de Sud.
Animalele crescute in ferme zootehnice organice consuma furaje importate, ele fiind cel mai frecvent hranite cu iarba, insa acest lucru inseamna ca produc mai putina carne si cresc mai lent, producand astfel emisii de gaze cu efect de sera pentru o perioada mai lunga inainte de sacrificare, arata cercetatorii. Plantele cultivate organic produc jumatate din costurile climatice ale produselor conventionale, deoarece nu se bazeaza pe ingrasaminte chimice, insa toate plantele au emisii mult mai mici decat produsele de origine animala.
Costurile climatice sunt similare pentru carnea organica si pentru cea conventionala
Cercetatorii sustin ca analiza a aratat o nevoie urgenta de politici, printre care si taxarea carnii, pentru a garanta ca preturile la alimente reflecta costurile lor reale. Asa ar fi mai corect, au spus ei, intrucat consumatorii care au diete daunatoare pentru clima ar plati pentru poluarea pe care o produc, in loc sa impartim costurile pentru cresterea ponderii furtunilor, inundatiilor si secetei la toata lumea, asa cum se intampla astazi. Cercetatorii sunt de parere ca veniturile obtinute in urma acestei taxari ar trebui folosite pentru a ajuta familiile mai sarace sa gestioneze cresterea preturilor si pentru a stimula fermierii sa adopte practici mai prietenoase cu mediul.
Cercetarea a calculat, de asemenea, si cresterile de pret necesare pentru a acoperi costurile climatice. Costurile platite producatorilor ar duce la o crestere de aproximativ 40% a preturilor de magazin pentru comercializarea carnii conventionale. Cresterea pretului la carnea organica ar fi de aproximativ 25%, pentru ca ea este oricum mai scumpa. Laptele conventional s-ar scumpi cu aproximativ o treime din pret, iar laptele organic cu o cincime, insa pretul alimentelor vegetale nu se va schimba aproape deloc.
Cercetarea in discutie a analizat productia de alimente in Germania, insa oamenii de stiinta sunt de parere ca rezultatele vor fi similare pentru orice tara din Uniunea Europeana. Studiul a luat in considerare numai animalele crescute in Germania, insa a contabilizat si emisiile furajelor importate, asa cum este soia.
“Ne-am asteptat sa observam un scor mai bun in agricultura ecologica pentru produsele de origine animala, insa daca ne referim la emisiile de gaze cu efect de sera, nu sunt diferente prea mari”, a spus Maximilian Pieper, de la Universitatea Tehnica din Munchen, care a condus cercetarea. „Insa chiar asa, in privinta altor aspecte agricultura organica este cu siguranta mai buna decat cea conventionala”, a adaugat el.
Utilizarea excesiva a ingrasamintelor chimice si folosirea necorespunzatoare a gunoiului de grajd cauzeaza poluarea apei si a aerului, in timp ce pesticidele pot afecta viata animalelor salbatice.
Amelie Michalke, de la Universitatea din Greifswald, care a facut parte din echipa ce a lucrat la studiu, sustine ca „Preturile sunt mincinoase. Costurile climatice sunt in crestere si cu totii platim aceste costuri; ele nu sunt suportate in mod adecvat pentru produsele cele mai poluante”.
Studiul, aparut in publicatia Nature Communication, a folosit estimarea guvernului german privind costurile pagubelor climatice – 180 EUR per tona de dioxid de carbon – care se bazeaza pe analizele Grupului Interguvernamental Privind Schimbarea Climatica. Acestea au constatat ca pretul carnii de vita la poarta fabricii ar trebui sa fie mai mare cu peste 6 euro per kg, pentru a acoperi costurile climatice, iar pretul carnii de pui ar trebui sa fie cu aproximativ 3 euro mai mare pe kilogram.
„Costurile daunelor climatice provocate de carne sunt incredibile daca le comparam cu celelalte categorii. Cresterile de pret necesare sunt de 10 ori mai mari decat in cazul produselor lactate si de 68 de ori mai mari decat pentru produsele pe baza de plante”, a spus Pieper. „Marea diferenta consta in aceea ca atunci cand ai un teren intreg cu plante si le consumi direct, acesta este practic punctul final al emisiilor. Insa pentru carnea de vita, de exemplu, ai nevoie de 42 kg de furaje pentru a produce doar 1 kg de carne. Aceasta ineficienta uriasa explica decalajul”, spune el.
Chiar si carnea cu cel mai mic impact – carnea organica de porc – este responsabila pentru costuri climatice de opt ori mai mari decat plantele cu cel mai mare impact, adica semintele uleioase conventionale.
Spre deosebire de alte tipuri de carne, carnea de porc organica are costuri climatice mai scazute decat carnea de porc conventionala, deoarece animalele din care este obtinuta aceasta din urma sunt hranite cu o cantitate mai mare de furaje importate decat alte animale, deci sunt responsabile pentru mai multe defrisari.
„Aceasta analiza confirma costurile ridicate pe care le au alimentele de origine animala pentru planeta”, a spus dr. Marco Springmann, de la Universitatea din Oxford, Marea Britanie, care nu a facut parte din echipa de studiu. „Implicatiile politice sunt clare: aplicarea unui pret al emisiilor in toate sectoarele economiei, inclusiv in agricultura, ar oferi un stimulent consecvent si extrem de necesar pentru a face o trecere catre diete mai sanatoase si mai sustenabile, predominant vegetale”, spune Springmann.
Alaturi de prejudiciile aduse mediului, nivelurile ridicate ale consumului de carne in tarile bogate dauneaza sanatatii oamenilor. Cercetarile facute de Springmann si colegii sai in 2018 au calculat ca ar fi necesara o taxa de 20% pe carnea rosie pentru a acoperi costurile asociate asistentei medicale si o taxa de 110% pentru produsele procesate, cum ar fi baconul, care sunt si mai daunatoare.
Foto: freepik
