Stiind cum incep si cum iau amploare campaniile de dezinformare, oamenii de stiinta pot invata sa le combata.

Schimbarea climatica este o problema ce se intrepatrunde profund cu stilul de viata, iar pentru solutionarea sa este nevoie de actiune colectiva. Insa stirile false si dezinformarea cu privire la schimbarea climatica influenteaza modul in care comunitatea stiintifica interactioneaza cu oamenii interesati sa faca schimbari in stilul de viata pentru a atenua efectele schimbarii climatice. Mai mult, daca luam in calcul diversitatea stirilor false referitoare la unele subiecte stiintifice, asa cum este vaccinarea impotriva COVID-19, e clar ca exista o nevoie evidenta de metode eficiente social de interactiune cu publicul si de persuasiune a majoritatii opiniei publice.

Problema calitatii aerului in Coreea poate oferi un indiciu despre actiunile pe care comunitatea stiintifica le poate intreprinde. In Coreea, caltitatea aerului s-a imbunatatit in ultimii 20 de ani, insa perceptia publica este diferita. Oamenii cred ca din 2013 incoace calitatea aerului continua sa se deterioreze. Insa realitatea este ca, potrivit masuratorilor oficiale privind calitatea aerului in Seoul, concentratia de pulberi fine numite PM10 (particule in suspensie de 10 micrometri sau mai mici) s-a redus in timp.
Daca oamenii de stiinta ar intelege motivul pentru care exista acest decalaj intre realitate si perceptia publica si psihologia din spatele acestei diferente, ar putea avea instrumentele necesare pentru a combate mai bine dezinformarea.

Perceptia publica din Coreea este ca vinovatul major pentru problema a calitatii aerului este China, desi datele ce reies din cercetarea comuna a Institutului National pentru Cercetarea Mediului si a NASA arata ca 52% din particulele in suspensie din Parcul Olimpic din Seoul provin de la fabricile locale si numai 34% vin din vestul Chinei.
Oamenii cred ca majoritatea poluarii cu particule in suspensie este generata de catre China si ca ar ajunge in Coreea prin intermediul vanturilor sezoniere.

Realitate versus perceptie publica

Decalajul dintre realitate si perceptia publica poate fi determinat de doi factori: subiectivismul informatiilor distribuite si inconstientul colectiv.
Inconstientul colectiv provine din trecutul ancestral si evolutiv comun. Cu alte cuvinte, publicul ca intreg formeaza o conceptie generala si ca atare reactioneaza similar la un anumit fenomen.

Subiectivismul informatiilor impartasite – tendinta oamenilor de a se concentra mai mult pe informatia pe care o cunosc – intareste perceptia publica legata de contributia mai mare a Chinei decat a Coreei de Sud la poluare.
Folosindu-se de aceasta idee, site-ul ScientificAmerican.com a analizat un eveniment ce a avut loc in noiembrie 2013.

In acea perioada, orasul Seoul a fost afectat de concentratii neobisnuit de mari de pulberi ultrafine care au provenit realmente din China. Timp de cateva saptamani, cat a durat acel nor de poluare, Seoul-ul parea acoperit de o vreme innorata si incetosata.
Autorii analizei s-au intrebat daca acest nor de poluare a fost factorul declansator al perceptiei publicului ca de vina pentru calitatea slaba a aerului ar fi China. Iar analiza articolelor arata ca publicul a inceput sa asocieze pulberile fine cu China in perioada acestui eveniment.
Numarul de articole din presa cu privire la particulele in suspensie, care contin termenul “China” ca si cuvant cheie, a inceput sa creasca din noiembrie 2013, si acelasi lucru s-a intamplat si cu numarul de comentarii (si raspunsuri la aceste comentarii) primite de articolele care au facut referire la “China”.

Mai mult, subiectivismul informatiilor pare sa fi intarit convingerea opiniei publice. Nu la mult timp dupa acest fenomen de poluare, sentimentul public cu privire la China s-a deteriorat, odata cu impunerea de catre China a unor sanctiuni economice impotriva Coreei.
Stirile si comentariile cu privire la particulele in suspensie cu referire la China s-au inmultit de la sfarsitul lui 2015 si au continuat ca un trend general pana la jumatatea lui 2019. Acesta, la randul sau, a influentat grupurile de interese din Coreea, care au amplificat trendul in interesul propriu in loc sa rectifice convingerile eronate.
Tipare diferite au fost observate in China si Japonia, care au experimentat schimbari relativ mici in relatiile dintre ele. Articolele de stiri din Japonia au evitat invinuirea publica a Chinei, concentrandu-se in schimb pe aspectele tehnice ale raspunsului la poluarea cu particule in suspensie (de exemplu, cuvintele “masca”, “filtru” si “produs” au fost folosite frecvent). Articolele chinezesti au prezentat modele similare, dar concentrate pe reglementarile locale si pe deteriorarea calitatii aerului in general (folosind frecvent cuvinte precum “dezvoltare”, “constructie”, “control” si “poluare”).

De aceea, pe baza teoriilor privitoare la inconstientul colectiv si la subiectivismul informatiei impartasite, este important ca oamenii de stiinta care incearca sa influenteze mentalitatea oamenilor cu privire la schimbarea climatica sa incerce urmatoarele tipuri de demersuri:

  •  Sa se foloseasca de evenimente semnificative, precum Uraganul Ida si inundatiile grave din Europa din 2021, astfel incat oamenii sa perceapa schimbarea climatica ca pe o problema serioasa, ce necesita atentie si rezolvare urgenta. In acest fel ei vor percepe notiunea de schimbare climatica ca pe un factor ce afecteaza vietile zilnice ale oamenilor si nu ca pe un viitor indepartat.
  •  Similar sistemului “We the People” – un sistem public de petitionare creat de catre administratia Obama – ar trebui sa fie creat si in domeniul stiintei un sistem independent politic de verificare a faptelor, supervizat de un grup de experti cu convingeri politice mixte. O decizie luata de catre oameni cu opinii politice diverse ar minimiza sansele ca o persoana cu o convingere anume sa respinga decizia oferita de catre sistem ca fiind atribuita unei tendinte percepute.
  •  In plus, oamenii de stiinta ar trebui sa faca presiuni asupra companiilor de social media sa creeze filtre mai bune pentru dezinformare si pentru alte incercari de a manipula sentimentele oamenilor. Ar trebui sa se incerce mai ales punerea in aplicare a deciziilor sistemelor de fact-check.
  •  Actiunea directa poate ajuta, de asemenea, in incercarea de a schimba perceptia publica. De pilda, comunitatea stiintifica din Coreea planteaza copaci in desertul Gobi pentru a bloca raspandirea prafului sau galben de catre vant.
  •  In cele din urma, pentru a se asigura ca publicul are deplina incredere in experti, este esential ca oamenii de stiinta si inginerii sa nu promoveze afirmatii stiintifice pentru castigurile lor financiare sau societale si sa acorde atentie consecintelor sociale ale acestor afirmatii. In caz contrar, afirmatiile comunitatii stiintifice ar putea sa nu mai fie convingatoare pentru public.

Sursa: https://www.scientificamerican.com/article/what-air-pollution-in-south-korea-can-teach-the-world-about-misinformation/

Foto: freepik