Poluarea si emisiile de gaze cu efect de sera au scazut pe toate continentele planetei, intr-o perioada in care tarile incearca sa impiedice raspandirea noului Coronavirus. Sa fie vorba oare doar despre o schimbare trecatoare, sau ar putea duce la reduceri ale emisiilor cu un efect mai indelungat?

In cateva luni, lumea asa cum o stiam s-a transformat. Aproape 300.000 de oameni si-au pierdut viata pana in acest moment si peste 4 milioane s-au imbolnavit in intreaga lume, din pricina unei tulpini de Coronavirus necunoscuta inainte ca aceasta sa apara in orasul chinez Wuhan, in decembrie 2019. In plus, pentru sute de milioane de oameni care nu au luat pana acum aceasta boala, intregul mod de viata s-a schimbat!
Strazile celor mai aglomerate orase din lume au ramas pustii, dupa ce autoritatile au implementat carantine severe. In Europa au fost aplicate cele mai severe restrictii de calatorie de la cel de-a doilea Razboi Mondial incoace. Pub-urile, barurile, restaurantele si teatrele care altadata musteau de vizitatori, fie locali fie turisti, si-au inchis portile, iar oamenilor li s-a cerut sa stea in case. In intreaga lume, zborurile au fost anulate iar aeroporturile inchise, cu exceptia zborurilor de stricta necesitate sau a celor umanitare.

Cei care pot face asta, trebuie sa stea acasa, sa practice distantarea sociala si munca de la distanta.
Totul are ca scop controlul raspandirii COVID-19, si in cel mai fericit caz reducerea numarului de decese inregistrate. Dar toata aceasta schimbare a dus si la unele consecinte neasteptate. Inchiderea temporara a industriilor, retelelor de transporturi si a companiilor a dus la o scadere brusca a emisiilor de carbon. In comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, nivelurile de poluare din New York, de pilda, s-au redus cu aproximativ 50% ca urmare a masurilor menite sa impiedice raspandirea virusului.

In China emisiile au scazut cu 25% de la inceputul acestui an, oamenii fiind instruiti sa stea acasa, fabricile fiind inchise, iar consumul de carbune a scazut cu 40% la cele mai mari 6 uzine din China, fata de ultimul trimestru al anului 2019.
Proportia de zile cu “aer de buna calitate” a crescut cu 11.4% fata de aceeasi perioada a anului trecut in 337 de orase din China, potrivit Ministerului Ecologiei si Mediului.
In Europa, imaginile din satelit au aratat ca emisiile de dioxid de nitrogen (NO2) au disparut de deasupra Italiei, acelasi lucru intamplandu-se apoi si in Spania si in Marea Britanie, tarile europene cele mai afectate de Coronavirus si in care masurile de izolare pe o perioada indelungata au fost dintre cele mai drastice.
Numai o amenintare imediata si existentiala, asa cum este COVID-19, ar fi putut sa duca la o schimbare atat de profunda si atat de repede. Dincolo de numarul mare de decese si de imbolnaviri despre care am vorbit mai sus, pandemia a dus si la pierderea locurilor de munca la nivel global si la periclitarea mijloacelor de subzistenta pentru milioane de persoane din intreaga lume, pe fondul stradaniei companiilor de a face fata restrictiilor impuse de catre autoritati pentru a controla raspandirea virusului.

Activitatea economica a stagnat, iar preturile actiunilor s-au prabusit, la fel cum s-a intamplat si cu emisiile de carbon.
Cu alte cuvinte, exact opusul caii catre o economie decarbonizata si sustenabila pe care multi o sustin de cateva decenii incoace.
O pandemie globala care revendica vietile oamenilor nu ar trebui vazuta, desigur, ca un mod de a aduce o schimbare favorabila in atmosfera. Si in plus, nu este deloc sigur cat de indelungat va fi efectul acestei scaderi a emisiilor.
Oare atunci cand pandemia se va fi sfarsit emisiile de carbon si de poluanti vor reveni atat de rapid si de in forta incat va parea ca nici macar nu am avut parte de acest interludiu cu cer curat? Sau ar fi oare posibil ca schimbarile pe care le vedem astazi sa aiba un efect mai persistent?

Emisiile poluante post COVID-19

Primul lucru care trebuie luat in calcul, este de parere Kimberly Nicholas – cercetator stiintific pe probleme de sustenabilitate la Universitatea Lund din Suedia, sunt motivele diferite pentru care emisiile au scazut.
Sa luam drept exemplu transporturile, care sunt responsabile pentru 23% din emisiile globale de carbon. Aceste emisii au scazut pe termen scurt in tarile in care masurile de sanatate publica, asa cum este carantina totala, au interzis toate calatoriile care nu au aspect de urgenta. Transportul rutier si aviatia sunt contribuitori esentiali la emisiile realizate de sectorul transporturi, contribuind cu 72%, respectiv 11%, la emisiile de gaze cu efect de sera din transporturi.

Stim ca pe durata restrictiilor de trafic din perioada pandemiei aceste emisii vor ramane la un nivel scazut. Dar ce se va intampla cand masurile vor fi in cele din urma ridicate?
In ceea ce priveste drumurile de rutina, asa cum sunt deplasarile catre serviciu sau catre scoala, kilometrii ramasi neparcursi in perioada pandemiei nu se vor mai intoarce! Nu vom calatori de doua ori pe zi la birou si inapoi pentru a recupera zilele in care am lucrat de acasa, spune Nicholas.
Dar cum ramane cu celelalte tipuri de trafic? E posibil oare ca acea claustrofobie pe care au suferit-o oamenii in perioada de izolare sa ii incurajeze sa calatoreasca mai mult atunci cand vor avea din nou aceasta posibilitate? “Pot vedea argumente in ambele directii. E posibil ca persoanele care evita sa calatoreasca acum sa aprecieze faptul ca isi petrec timp alaturi de familii si sa se concentreze pe prioritatile de baza. Aceste momente de criza pot evidentia cat de importante sunt aceste prioritati si sa ii ajute pe oameni sa se concentreze pe sanatatea si pe bunastarea familiei, prietenilor si comunitatii” spune Nicholas.

Daca aceasta modificare a punctelor de interes principal, ca rezultat al pandemiei, se mentine, atunci e posibil ca aceasta abordare sa fie de ajutor in mentinerea unui nivel scazut al emisiilor.
Dar se poate intampla si altfel. “Este posibil si ca oamenii care isi amana acum calatoriile pe distante lungi sa isi planifice sa le faca mai tarziu. Zborurile frecvente reprezinta o parte importanta a amprentei de carbon pentru persoanele care calatoresc in mod regulat, asa ca aceste emisii pot reveni pur si simplu daca oamenii revin la vechile lor obiceiuri”.

Epidemii istorice

Aceasta nu este prima data cand o epidemie lasa urme asupra nivelurilor de dioxid de carbon din atmosfera. In intreaga istorie, raspandirea bolilor a fost legata de un nivel mai scazut al emisiilor, inca dinainte de era industriala.
Julia Pongratz, profesor de geografie fizica si sisteme de folosire a pamantului la Facultatea de Geografie a Universitatii din Munchen, Germania, a descoperit ca epidemii precum Moartea Neagra din Europa in secolul al XIV-ea si epidemia de boli precum variola adusa in America de Sud odata cu sosirea conchistadorilor spanioli, in secolul al XVI-lea, au lasat urme subtile in nivelurile de CO2 din atmosfera, potrivit descoperirilor facute de Pongratz prin masurarea bulelor minuscule prinse in nuclee mici de gheata.

Aceste schimbari au fost rezultatul numarului mare de decese cauzate de boala si, in cazul cuceririi Americilor, rezultatul genocidului. Alte studii au relevat ca aceste decese au lasat in urma suprafete mari de pamant (cultivate anterior) abandonate si salbatice, care au absorbit cantitati mari de dioxid de carbon.
Impactul pandemiei de astazi nu se preconizeaza a duce in niciun caz la acelasi numar de decese, si este improbabil sa duca la schimbari ample in ceea ce priveste folosirea pamantului. Efectele sale fata de mediu sunt mai asemanatoare cu cele ale unor evenimente mondiale mai recente, precum criza financiara din 2008 – 2009. “Emisiile globale au avut atunci scaderi uriase, timp de un an”, explica Pongratz.
Reducerea emisiilor a fost determinata atunci in mare masura de activitatea industriala redusa, ale carei emisii sunt comparabile cu cele din transporturi. Emisiile combinate din procesele industriale, din productie si din constructii reprezinta 18.4% din totalul emisiilor antropice globale.
Criza financiara din 2008-2009 a condus la o scadere generala a emisiior de 1.3%, insa nivelul emisiilor a revenit rapid pana in 2010, cand economia si-a revenit, conducand la o cifra istorica record a emisiilor poluante.
“Exista indicii care arata ca si noul Coronavirus va actiona in acelasi mod” spune Pongratz, care explica de pilda ca cererea pentru produse petroliere, otel si alte metale a scazut mai mult decat orice alt tip de cerere. Exista insa si stocuri record, astfel incat productia isi va reveni rapid.

Un factor care ar putea influenta revenirea in forta a acestor emisii este cat de mult va dura pandemia cauzata de noul Coronavirus. In acest moment este greu de prezis, pentru ca nu toate tarile se afla in acelasi moment. In timp ce unele incep sa ridice treptat restrictiile, altele abia acum ajung in punctul de varf…
Dar se poate sa vedem si efecte pe termen mai lung si mai substantiale. Daca pandemia COVID-19 va continua pana catre finele anului, cererea consumatorilor ar putea ramane la un nivel scazut, din pricina veniturilor mici. Consumul de combustibili fosili si de produse e posibil sa nu isi revina atat de rapid, desi exista capacitatea sa o poata face.

2020 poate aduce o reducere de 0.3% a emisiilor globale

Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare prognozeaza ca economia globala va continua sa creasca in 2020, desi predictiile privind cresterea au scazut la jumatate din pricina pandemiei provocate de noul Coronavirus. Dar chiar si cu aceasta recuperare, cercetatori precum Glen Peters de la Centrul de Cercetare Internationala a Climei si Mediului, din Oslo, au notat ca per ansablu anul 2020 ar putea veni cu o scadere a emisiilor globale de 0.3%, o scadere mai putin pronuntata decat cea cauzata de criza financiara din 2008-2009, dar cu oportunitatea unui recul mai mic daca eforturile de a stimula economia se vor concentra pe sectoare precum energia curata.

Puterea obisnuintei

Exista si alte moduri mai putin directe prin care noul Coronavirus ar putea avea un impact pe termen mai indelungat asupra sustenabilitatii. Unul dintre acestea este alungarea crizei climatice din mintea oamenilor, pentru ca grija mai presanta legata de salvarea propriilor vieti devine prioritara.
Celalalt este reprezentat efectiv de amanarea discutiilor legate de clima, pentru ca evenimentele de masa sunt amanate pe termen nedefinit. Greta Thunberg a solicitat ca activismul digital sa ia locul protestelor fizice, ca urmare a izbucnirii pandemiei de Coronavirus, in timp ce cel mai mare eveniment climatic al anului, COP26, este inca programat sa se desfasoare in noiembrie. COP26 se asteapta sa atraga 30.000 de delegati din intreaga lume. Organizatorii conferintei inca lucreaza la organizarea si gazduirea evenimentului la Glasgow, potrivit unui purtator de cuvant, desi sunt in contact constant cu Natiunile Unite si cu actualul presedinte COP din Chile, printre alti parteneri.

E posibil sa mai existe un mod prin care schimbarile comportamentale care au loc in lume s-ar putea prelungi dincolo de pandemia actuala. Stim din experienta sociala anterioara ca interventiile sunt mai eficiente daca au loc in timpul momentelor de schimbare, spune Nicholas.
Un studiu din 2018 realizat de Corinne Moser la Universitatea de Stiinte Aplicate din Zurich a relevat ca dupa o perioada in care oamenii nu au putut conduce dar in care au avut acces gratuit la biciclete electrice, au mers mai putin cu masina atunci cand, in final, au putut avea din nou acces la aceasta. Un alt studiu, realizat in 2001 de catre Satoshi Fujii la Universitatea Kyoto din Japonia a relevat ca atunci cand o autostrada s-a inchis, fortandu-i pe soferi sa utilizeze transportul public, s-a intamplat acelasi lucru – cand drumul s-a redeschis, oamenii care inainte erau soferi inraiti au utilizat mai frecvent transportul in comun.
Iata deci ca perioadele de schimbare pot duce la construirea unor obiceiuri de durata. In perioada pandemiei cauzate de noul Coronavirus, printre obiceiurile care intamplator sunt utile climatului se numara si calatoriile reduse numeric, sau reducerea risipei alimentare, determinata de deficitul de provizii.

Actiunea comunitara

Un raspuns la izbucnirea pandemiei cauzata de noul Coronavirus care a atras reactii diverse din partea cercetatorilor din domeniul climatic se refera la modurile in care multe comunitati au facut pasi mari pentru a se proteja de criza din domeniul sanitar. Viteza si amploarea raspunsului a dat speranta unora ca se poate trece la o actiune rapida si in ceea ce priveste schimbarea climatica, daca amenintarea pe care o reprezinta este tratata ca urgenta.
“Asta ne arata ca la nivel national sau international, daca avem nevoie sa actionam, se poate! Deci de ce nu am facut-o si pentru clima? Si nu cu cuvinte, ci cu actiuni reale…” intreaba Donna Green, profesor la Centrul pentru Cercetarea Schimbarii Climatice din cadrul Universitatii New South Wales, citata de CNN.

Dar pentru alti specialisti, asa cum este si Nicholas, actiunea comunitatii a declansat speranta pe termen lung in ceea ce priveste situatia climatica. Iar Pongratz vede timpul acordat de auto-izolare ca pe o oportunitate buna pentru ca oamenii sa isi evalueze consumul.
Este cert ca nimeni nu si-ar fi dorit ca emisiile sa scada in acest mod. COVID-19 a luat un numar cumplit de vieti, afectand in acelasi timp in mod grav serviciile medicale, locurile de munca ale oamenilor si sanatatea mentala a acestora. Dar, pe de alta parte, a aratat si diferenta pe care comunitatile o pot face cand oamenii au grija unii de ceilalti – iar aceasta este o lectie de o valoare inestimabila in ceea ce priveste confruntarea cu schimbarea climatica.

Foto: freepik