Este un adevărat cocktail de viteză, pericol și anduranță, a cărui notorietate și popularitate ramâne fără egal în lumea motorsportului. Atrage în fiecare an peste 250,000 de spectactori, de la oameni de rând la celebrități din toate domeniile, care asistă fascinați la spectacolul de forță al bolizilor care sprintează cu viteze medii de peste 240 km/oră și împing la extrem limitele tehnicii, ale aerodinamicii și aderenței. Vorbim despre cursa de 24 de ore de la Le Mans, cea mai vechi cursă de anduranță desfășurată pe circuitul le Sarthe din regiunea Pays de la Loire încă din 1923.
Tot la extrem sunt împinse și limitele piloților care participă la această cursă prestigioasă desfășurată pe un circuit modificat de multe ori de-a lungul timpului pentru a i se îmbunătăți gradul de siguranță. Considerat unul dintre cele mai frumoase, dar și cele mai periculoase circuite, le Sarthe șerpuiește printre zone de câmpie și zone de pădure. În primii ani ai cursei, mulți piloți și-au pierdut viața sau au fost grav accidentați când mașinile lor au ieșit de pe pistă și s-au lovit violent de copaci. Odată cu progresele aerodinamicii care permit o apăsare la sol a mașinilor egală cu de trei ori greutatea lor, accidentele s-au redus semnificativ, dar pericolul morții nu a dispărut niciodată în întregime. La ediția din 1955 a cursei, pilotul Pierre Levegh aflat la volanul unui Mercedes 300 SLR a fost catapultat în tribune din cauza unei erori de comunicare, iar caroseria din elemente de magneziu s-a transformat într-o adeverată torță atunci când echipele de intervenție au încercat să stingă flăcările cu apă în loc de spumă sau nisip. Peste 85 de spectatori și-au pierdut viața în incident și se poate spune că circuitul le Sarthe și-a pierdut inocența în acea zi. Ulterior, numeroase elemente de securitate au fost aduse circuitului și mașinilor dar, câteva decenii mai tarziu, la 22 iunie 2013, circuitul le Sarthe ne-a reamintit că pentru a dobândi gloria la Le Mans, uneori se plătește prețul suprem. Concurând la clasa GTE AM la volanul unui Aston Martin Vantage, pilotul danez Allan Simonsen a părăsit pista în curba Tertre Rouge și a lovit violent parapetul de protecție. La nici zece minute de la începutul cursei, pilotul danez s-a îndreptat cu viteză spre întâlnirea sa cu destinul devenind primul pilot care își pierde viața în timpul cursei principale după Jo Gartner în 1986.
Aproximativ 24 de ore mai târziu, compatriotul său Tom Kristensen, alături de coechipierii din echipa Audi Sport Team Joest, câștiga cursa la volanului unui Audi R18 e-tron Quattro și îi dedica victoria lui Simonsen, care, la doar 34 de ani își pierdea viața în timpul cursei sale preferate. Ca și în 1955, cursa a continuat în ciuda evenimentului tragic care o perturbase, iar piloții și-au făcut în continuare meseria deși spectrul morții era mai aproape ca niciodată. Explicația este una simplă și vine de la pilotul Sebastian Bourdais care a concurat la zece ediții ale cursei de la Le Mans (clasându-se pe locul doi cu echipa Peugeot în 2007, 2009 și 2011): “Când rulezi cu o asemenea viteză, multe lucruri pot merge prost. Este păcat când se pierde o viață în astfel de situații. Aceasta este slujba și pasiunea noastră. Noi știm că (pericolul) face parte din asta. Dar faptul că astfel de tragedii au loc nu schimbă nimic. Este doar o reconștientizare a pericolului. Da, este un aspect nefericit, dar face parte din viața noastră și din acest sport. Este un pericol pe care fie ți-l asumi, fie decizi să-ti alegi altă meserie”.
Foto: freepik
