Beneficiile pentru sanatate ale “recomandarilor verzi sau albastre” sunt multe si se fac tot mai multe apeluri pentru integrarea lor si mai mult in ingrijirea de rutina.
Marile orase reprezinta un adevarat miraj pentru cei aflati in cautarea unei vieti realizate si a unei cariere de succes. Insa odata cu trecerea timpului, toti cei care isi duc viata in metropole par sa simta lipsa vietii naturale si a salbaticiei.
Nu sunt putini cei care ajung sa isi doreasca sa priveasca marea de undeva de la inaltime si sa se bucure de natura, pe care odinioara probabil ca o considerau o normalitate. Viata marina, animalele salbatice, apa limpede si albastra… toate au farmecul lor aparte intotdeauna.
Incrancenarea urbana a marilor orase declanseaza adesea o nostalgie pentru mediile naturale ale copilariei, pentru ciripitul greierilor, pentru nisipul fin care se lipeste de piele si pentru linia orizontului mereu vizibila.
Asa cum avea sa ne arate pandemia, numarul celor care tanjesc dupa timp in natura, mai ales cand accesul la aceasta este limitat, a tot crescut. Efectele regenerative ale timpului petrecut in spatii verzi poate fi, din cate se pare, esential pentru sanatatea si bunastarea noastra.
“Cercetarile arata ca, in timp, noi oamenii am devenit mai deconectati de natura” spune prof. Thomas Astell-Burt, expert in sanatatea populatiei la Universitatea din Wollongong.
Un studiu din 2017, de pilda, a constatat ca referirile la natura in cultura pop – fictiune, versurile cantecelor si scenariile de film – au scazut fata de anii 1950. “Acest lucru poate reflecta faptul ca noi, ca si societate, am devenit mai concentrati intrinsec pe stilurile de viata consumeriste urbane” spune Astell-Burt.
Inca din anii 1990, cercetatorii au descoperit ca iesirea la o plimbare intr-un mediu natural, spre deosebire de un peisaj urban, a adus imbunatatiri in ceea ce priveste capacitatea de concentrare a oamenilor, in privinta sentimentelor de bine si chiar in ceea ce priveste tensiunea arteriala, spune el.
Studiile ne arata ca prezenta in natura are efecte pozitive importante asupra sanatatii noastre mentale si fizice. Viata in apropiere de spatii verzi sau albastre – medii rurale sau costiere – a fost asociata in repetate randuri cu reduceri ale riscului de a dezvolta boli cardiovasculare si simptome de anxietate si depresie.
Accesul la spatii verzi a fost, de asemenea, asociat cu un risc redus de singuratate, iar unele voci au sugerat chiar ca interactiunea cu microbii din mediu poate fi benefica pentru sistemul nostru imunitar.
In lume, legatura existenta intre timpul petrecut in natura si starea de bine a dus la o inmultire a programelor de recomandari bazate pe natura, uneori descrise drept “recomandari verzi” sau “recomandari albastre”. In 2020, guvernul britanic a anuntat o finantare de 4 milioane de lire sterline pentru un program pilot de recomandari verzi in patru zone care au fost afectate grav de Covid.
De la inceputul anului 2022, medicii din cateva provincii canadiene au putut recomanda pacientilor lor timp in natura si chiar un tichet care ofera acces in parcurile nationale din aceasta tara.
In Japonia, specialistii in medicina recomanda inca din 1982 “shinrin-yoku” – bai de padure, o practica ce presupune conexiunea cu natura prin simturi.
In Australia, recomandarile legate de natura nu sunt inca ceva comun, in ciuda unui numar tot mai mare de cercetari care indica atat beneficiile potentiale cat si interesele locale. Studiile efectuate pe aproape 47.000 de australieni au constatat ca in zonele urbane, un procent de cel putin 30% spatiu verde sau coronament de copaci este asociat cu beneficii pentru sanatate, inclusiv riscuri mai mici de diabet si tulburari psihologice.
“Avem cu adevarat suficiente dovezi locale incat sa aratam ca doar de atat avem nevoie in Australia” a spus prof. Xiaoqi Feng, de la Universitatea New South Wales, Facultatea de Sanatatea Populatiei. “In toate lucrarile noastre de cercetare controlam existenta unor explicatii socio-economice concurente, precum venitul si educatia si totusi gasim dovezi ca spatiile verzi sunt benefice pentru sanatatea mentala si fizica”.
In 2021, un trial de 8 saptamani cetrat pe recomandari in natura, derulat de Green Adelaide, a constatat ca participantii care au dus la bun sfarsit programul au raportat o stare de bine generala imbunatatita si o mai mare conexiune cu natura. Studiul a inclus insa numai sase participanti.
Un sondaj national derulat de Astell-Burt si Feng in perioada pandemiei a constatat ca 82% dintre adultii australieni ar fi interesati sa primeasca o recomandare de timp petrecut in natura si ca apetitul este mare (76%) si in randul celor care isi petrec cel mai putin timp – mai putin de doua ore pe saptamana – in natura.
“Nu exista niciun program national sau macar statal de recomandari de natura in care profesionistii din sanatate sa poata recomanda acesti indivizi sau vreun fel de indrumari coerente pe care profesionistii din sanatate le pot urma in Australia” a spus Astell-Burt.
“Trebuie sa facem trialuri randomizate de calitate, care sa arate in mod cert ce tipuri de recomandari de natura functioneaza aici si pentru cine. Nu putem presupune ca va exista o solutie universal valabila”.
Desi cercetarile legate de efectele pozitive ale spatiilor albastre – timpul petrecut langa oceane, lacuri sau rauri – inca sunt la inceput, Astell-Brut sugereaza ca beneficiile sunt in mare parte comparabile.
Dr Rowena Ivers, medic generalist in Wollongong, recomanda unora dintre pacientii sai timp in natura. “In cea mai mare parte aceasta recomandare inseamna o conversatie cu oamenii. La persoanele cu boli cronice, putem mentiona asta intr-un plan de ingrijire pentru afectiuni cronice”.
Unele dintre recomandari pot fi insotite de miscare, precum drumetii prin padure sau participarea la ture de alergare in parc, sau de implicare civica, precum munca intr-o gradina comunitara sau la proiecte de regenerare a padurilor. “Exista o serie intreaga de moduri in care se poate face asta, in functie de ce ii place fiecarei persoane” spune Ivers.
“Medicii constientizeaza tot mai mult recomandarile sociale… dar stim ca dincolo de asta, activitatile in natura au beneficii suplimentare”.
Expertii sugereaza ca e posibil ca timpul petrecut in natura sa nu aiba aceeasi bariera de acceptare ca miscarea fizica, de care oamenii se tem sau pe care o evita, in ciuda faptului ca ii cunosc beneficiile. Avantajul recomandarilor de timp in natura tin de faptul ca nu trebuie sa lucrezi si la motivatie pentru a face fata unei ture lungi de alergare in parc, de pilda. “Te poti relaxa pur si simplu, poti asculta cantecul pasarilor, poti sta cu prietenii sau macar sa iti faci o mica gradina urbana pe balcon”.
Desi nu este o solutie salvatoare, Feng sugereaza ca recomandarile de natura ar putea fi integrate in sistemul de sanatate, ca parte a ingrijirii de rutina. “Ele pot avea numeroase beneficii pentru sanatatea mentala, sociala si fizica a oamenilor si probabil costa mai putin pentru oameni si pentru sistemul medical”.
Foto: freepik
