Marocul a devenit faimos pentru sistemele sale solare ample, de rang mondial. Insa aceste mega-proiecte sunt doar inceputul actiunii impotriva schimbarii climatice pe care Marocul le-ar putea face.

Marocul si-a facut o reputatie de leader in domeniul actiunii climatice: energia regenerabila reprezinta aproape doua cincimi din capacitatea electrica a tarii, unele dintre subventii au fost eliminate treptat, iar tara aspira la unele dintre cele mai mari proiecte de energie curata din lume. Marocul a primit multe laude pentru actiunile sale din sfera decarbonizarii.
Reputatia tarii nord-africane este bine meritata, insa trebuie mentionat ca ea se confrunta in continuare cu unele provocari reale – pozitia sa geografica intr-un hotspot de incalzire o face vulnerabila in fata efectelor schimbarii climatice. Si chiar daca isi propune sa puna capat dependentei de combustibili fosili, cererile sale de energie cresc rapid.

In ciuda acestor provocari, Marocul are un potential natural urias de a produce energie solara, eoliana si hidro, si a facut pasi semnificativi in acest sens. Actiunea nationala a Marocului in privinta schimbarii climatice dateaza de la jumatatea anilor 2000, cand tara a luat decizia de a deveni un leader regional in energie curata si de a promova proiecte uriase de energie regenerabila.

Autoritatile din Maroc pariaza pe aceste transformari majore ca mod de a fi competitivi din punct de vedere economic in viitor, ca si de a reduce dependenta de importurile de combustibil fosil si de a garanta siguranta surselor de energie, spune Mohamed Alaoui, director general al Africa Climate Solutions, o companie de consultanta cu sediul in Casablanca.

Stralucirea puternica

In anul 2009, Marocul si-a stabilit un plan energetic ambitios, ce prevedea ca pana in 2020 42% din capacitatea energetica instalata sa fie energie regenerabila. Planul a generat o expansiune puternica atat a energiei solare cat si a celei eoliene in urmatorul deceniu, capacitatea solara fotovoltaica crescand de 16 ori (desi de la o baza redusa), iar cea eoliana de 6 ori pana in 2020.

Marocul a construit, de asemenea, si complexul Noor-Ouarzazate, cea mai mare centrala de energie solara concentrata din lume, un sistem enorm de oglinzi curbate intinse pe o suprafata de peste 3000 de hectare, care concentreaza razele Soarelui catre tuburile de fluid, lichidul fierbinte fiind apoi folosit pentru a produce energie.

In cele din urma, Marocul si-a ratat targetul pentru 2020, avand o capacitate regenerabila suficienta pentru a produce 37% din energia tarii, in 2020. Productia de energie din surse regenerabile a ramas putin in urma, insa Marocul a parcurs un drum lung. De atunci, tara s-a angajat sa mareasca proportia de surse regenerabile din mixul sau de electricitate pana la 52% pana in 2030, impartit astfel: 20% energie solara, 20% energie eoliana si 12% hidro.
In comparatie cu multe alte tari, Marocul se descurca relativ bine in ceea ce priveste actiunea climatica, politicile si angajamentele sale fiind aproape de a fi in concordanta cu limitarea cresterii temperaturii globale la 1.5 grade Celsius, potrivit analizei efectuate de grupul de cercetare Climate Action Tracker. Tara a derulat, de asemenea, si o reforma constitutionala in 2011 pentru a rezolva problema egalitatii sexelor, cunoscuta a fi un instrument puternic in abordarea schimbarii climatice ca si a nedreptatii sociale.

In iunie 2021, Marocul si-a actualizat angajamentul climatic fata de Natiunile Unite printr-o promisiune de a-si reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 17-18% pana in 2030, in comparatie cu scenariul obinuit, cu un target extins de 42-46%, cu conditia sa primeasca sprijin international.
Tara a facut si un efort semnificativ de a reduce sprijinul guvernului pentru combustibilii fosili, profitand de preturile reduse la petrol in 2014-2015 pentru a elimina treptat si cu succes subventiile la benzina si motorina.
Marocul a fost laudat pentru ca a folosit banii economisiti din subventiile pentru combustibili fosili pentru a creste finantarea educatiei si pentru implementarea unei scheme de asigurari de sanatate. Cu toate acestea, sprijinul financiar pentru produsele pe baza de petrol este in continuare la un nivel de 3.4 miliarde de dolari, aproximativ 2/3 din deficitul bugetar anual al Marocului.

Desi emisiile Marocului sunt mici in comparatie cu multe alte tari dezvoltate, arderea combustibililor fosili pentru energie si productia de ciment inca mai reprezinta o sursa importanta de emisii in tara nord-africana. Marocul importa in continuare cea mai mare parte din energia sa pentru a raspunde consumului de energie in crestere, care a ajuns la o rata anuala medie de 6.5% intre 2002 si 2015. Mare parte din aceasta energie importata este generata de combustibili fosili.

Marocul se bazeaza in mod deosebit pe energia pe baza de carbune, pe care o extinde cu surse regenerabile, iar aproximativ 40% din electricitatea din tara provine din carbune.
Cu toate acestea, la conferinta pe teme climatice COP26 desfasurata luna aceasta la Glasgow, Marocul s-a numarat printre cele 20 de tari care si-au asumat un nou angajament de a nu mai construi noi centrale energetice pe baza de carbune.

Pentru a reduce emisiile, trebuie sa fie puse in aplicare imediat transformari “rapide si radicale” ale industrilor, precum si planificarea si infrastructura urbana, este de parere Fatima Driouech, profesor de meteorologie la Universitatea Politehnica Mohammed VI si vicepresedinte al Panelului Interguvernamental pentru Schimbare Climatica.
“Trebuie sa incepem sa reducem emisiile de gaze cu efect de sera azi, daca vrem sa limitam incalzirea la 1.5 grade Celsius si in consecinta si efectele schimbarii climatice” a spus Driouech. Ea noteaza ca multe dintre efectele schimbarii climatice in tari precum Marocul pot fi inca evitate daca actionam la timp. “Putem spera la eradicarea saraciei si reducerea inegalitatilor daca incalzirea globala ar fi limitata la 1.5 grade, mai degraba decat la 2 grade sau mai mult” a adaugat ea.

E nevoie de proiecte mici

Pe langa dependenta mai mica de carbune pentru a reduce emisiile de carbon, exista un curent de opinie potrivit caruia factorii de decizie din Maroc ar trebui sa se concentreze mai mult pe proiecte la scara mica si nu doar pe mega-proiecte, permitand astfel antreprenorilor sa raspunda nevoilor specifice din diferite regiuni.
“Daca ne comparam cu Tunisia sau Egipt, suntem foarte avansati in proiecte macro, dar cand vorbim despre energia pentru persoane fizice si pentru industrii, lipsesc reglementarile” spune Alaoui de la Africa Climate Solutions. “Avem o lege a climei, dar nu avem decrete care ar permite oamenilor si industriilor sa implementeze (usor) energia regenerabila”.

Altii spun ca initiativele mari de energie curata ale Marocului, asa cum este si proiectul solar Noor, au fost benefice in mare parte tarilor din afara Marocului, si nu localnicilor. Marocul se pozitioneaza ca un hub de energie curata cu potential de a exploata energie regenerabila catre Europa, si are deja doua cabluri de electricitate care o conecteaza de Spania, precum si un plan de conexiune subacvatica cu UK. Dar mega-proiecte asa cum este Noor necesita extragerea unor cantitati mari de apa dintr-o regiune cu deficit de apa, spune Mohammed Tazrouti, militant pentru Greenpeace in Orientul Mijlociu si Africa de Nord. “Cand exporti energie, exporti apa si excluzi alte comunitati de la aceste resurse” spune Tazrouti.

Greenpeace a cerut de asemenea Marocului sa isi reformeze si sa-si imbunatateasca legislatia privind energia regenerabila, pentru “a face mai putin problematica si birocratica detinerea si vanzarea de energie regenerabila de catre persoanele fizice”.
ONG-ul a facut, de asemenea, presiuni pentru implementarea unei legi care sa permita conexiunea la rete a sistemelor mici de energie regenerabila.

Problema apei

Marocul incepe sa se confrunte cu efectele schimbarii climatice. Temperaturile medii anuale din tara se asteapta sa urce cu intre 1.1 si 3.5 grade Celsius pana in 2060, in functie de actiunile climatice globale. Regatul Nord African este localizat intr-un punct fierbinte al schimbarii climatice, iar Institutul de Chimie Max Planck prognozeaza ca temperaturile in Orientul Mijlociu si Africa de Nord vor creste de doua ori mai repede decat media globala.
Tazrouti de la Greepeace spune ca Nordul Global trebuie sa investeasca mai mult in tarile din Sudul Global, inclusiv in Maroc. “Este necesar mult sprijin in tarile sudice si in cele subdezvoltate si sarace, care sufera si sunt in prima linie a efectelor schimbarii climatice”, spune el.

Marocul a fost al 8-lea cel mai mare destinatar al finantarii climatice venite din partea tarilor mai bogate in 2018 si 2019, primind apoximativ 600 de milioane de dolari.
Tarile care polueaza cel mai mult au un impact dezastruos asupra continentului african, spune Abdeladim El Hafi, fost comisar general al Marocului in perioada conferintei climatice a Natiunilor Unite desfasurata la Marrakesh in 2016 (COP22), actualmente Inalt Comisar pentru apa si paduri.

Multe tari africane nu produc nici macar pe aproape atat de mult carbon, dar sufera deja consecintele schimbarii climatice.
“Planurile si ajutorul financiar international sunt necesare pentru a ajuta tarile vulnerabile, insulele si tarile sarace” spune Alaoui, citand apa ca o problema principala de mediu pentru tara. “In Maroc e nevoie de politici pentru a gestiona, recicla si reutiliza apa. Avem nevoie de asigurari climatice pentru seceta si incendii frecvente si avem nevoie de o agricultura sustenabila si inteligenta” a explicat el.

Institutul pentru Resurse Mondiale a atras atentia ca resursele de apa ale Marocului sunt la un nivel de stres ridicat, pentru ca cea mai mare parte a acestora este folosita pentru agricultura domestica si pentru industrii. In plus, pana la finele secolului, precipitatiile se pot reduce cu pana la 20-30%.

Deficitul de apa cu care se confrunta Marocul loveste dur, colectarea apei ramanand o problema majora in aceasta tara cu o agricultura intensiva, ceea ce duce la nemultumire si disperare. In ultimii ani, in unele regiuni, asa cum este si orasul Zagora din Sudul Marocului, locuitorii au protestat fata de deficitul de apa.
El Hafi spune ca este nevoie de reforme si actiuni ecologice la scara larga, care sa tina cont de biodiversitatea bogata a tarii. Initiativele trebuie sa tina cont si de contextele si nevoile locale, mai spune el adaugand ca eforturile de decenii intregi au pavat drumul pentru un plan mai solid.
“Politicile cu privire la (carenta de) apa in Maroc, incepand din anii 1960, au fost destul de vizionare” spune el. De pilda, decizia de a construi o serie de diguri mari a permis Marocului sa traverseze perioade de seceta fara penurie de alimente, spune el.
Specialista in ecologie Hajar Khamlichi, din Tanger, este si ea de parere ca adaptarea la schimbarile climatice si rezolvarea problemei apei este posibila. Potrivit acesteia, unele programe marocane incurajeaza pasi in directia corecta, inclusiv utilizarea statiilor de epurare pentru tratarea apei pentru irigatii, construirea de noi baraje si desalinizarea apei de mare alimentata cu energie regenerabila. „Exista inca politici in vigoare si o viziune”, spune ea.

Khamlichi, presedinte si co-fondator al Retelei Tineretului Mediteranean pentru Clima – ce reuneste diferite organizatii de tineri din tarile mediteraneene – este de parere ca provocarile climatice tot mai mari ale Marocului trebuie sa fie abordate direct. „Este mult de lucru si problemele sunt mari. Pe masura ce trece timpul, observam tot mai multe, dar gasim si solutii”, spune ea.
Ecologistul marocan Rachid Ennassiri a fondat Centrul Marocan de Tineret pentru Energie Sustenabila, in 2018 – o organizatie nationala din care fac parte si persoane din regiunea sudica Ouarzazate, unde sunt localizate multe dintre mega-proiectele Marocului, inclusiv centrala Noor. De-a lungul anilor, Ennassiri a lucrat la mai multe initiative privind schimbarea climatica, inclusiv un proiect ce viza marirea sustenabilitatii moscheilor, prin utilizarea panourilor solare.

Marocul nu poate continua sa-si urmeze pur si simplu planul initial de extindere a surselor regenerabile, spune Ennassiri. „2021 nu este 2009”, atrage el atentia, facand referire la anul primului plan al Marocului de a reduce emisiile de carbon si dependenta de combustibilii fosili. „Pentru a spori resursele regenerabile, trebuie sa facem reforme majore” completeaza Ennassiri.

Sursa: https://www.bbc.com/future/article/20211115-how-morocco-led-the-world-on-clean-solar-energy

Foto: freepik