Intr-o lume in care cantitatile de deseuri la nivel mondial cresc vertiginos, o fabrica pilot a celor de la Shell va transforma reziduurile – inclusiv cele alimentare, cartoanele, plasticul si hartia – in benzina sau motorina care pot alimenta autovehicule.
La finalul fimului “Back to the Future” (“Inapoi in viitor”) un lucru uimitor atragea atentia: Doc Brown aparea in masina sa, DeLorean, pentru calatorii in timp si, in timp ce vorbea entuziasmat cu Marty McFly, incepea sa scoata diverse lucruri dintr-un cos de gunoi. “Am nevoie de combustibil” spunea el, aruncand o coaja de banana si alte nimicuri intr-un soi de palnie din spatele masinii.
Sigur ca astazi nu avem niciun fel de masina a timpului, dar in Bangalore, India, Shell construieste in acest moment o fabrica pilot care va transforma deseurile – chiar si gunoiul menajer pe care il ducem zilnic la pubela – in combustibil pentru masini.

“Misiunea de a transforma gunoiul in energie este alchimia acestui secol” spune Dr. Alan Del Paggio, vice presedinte al CRI Catalyst Company, compania Shell care autorizeaza tehnologia la nivel global. “Numai ca nu este vorba de nicio magie, este chimie pur si simplu!” mai spune Del Paggio.
Daca este ceva ce nu lipseste din lumea de azi, acesta este cu siguranta gunoiul, fie el menajer, agricol sau forestier.
Un raport recent al Bancii Mondiale avertiza ca pana in 2100 populatia urbana in crestere va produce, la nivel global, de trei ori mai mult gunoi menajer decat o face astazi. Potrivit raportului, cantitatea de deseuri menajere va creste de la 3.5 milioane de tone pe zi in 2010, la peste 6 milioane de tone pana in 2025, cam cat greutatea totala a Marii Piramide din Giza, Egipt, si pana la 11 milioane de tone pana la finele acestui secol.

Transformarea gunoiului in combustibil

In Bangalore, eforturile de a transforma aceste deseuri direct in combustibil vor utiliza o reactie catalitica in doua stadii, in cadrul unui proces dezvoltat de catre un centru de cercetare din Statele Unite ale Americii, Gas Technology Institute, si numit IH2.
Procesul IH2 foloseste caldura, hidrogen si catalizatori pentru a transforma moleculele mari de genul celor gasite in deseuri in fragmente mai mici. Oxigenul si alti factori de contaminare sunt indepartati pentru a crea doua elemente pure: hidrogen si carbon. Cele doua sunt combinate apoi, pentru a crea molecule de hidrocarburi: benzina, motorina si kerosen.
Procesul functioneaza cu deseuri forestiere si agricole, dar este, de asemenea, suficient de solid incat sa poata face fata si molozului. Sticla, metalul si cauciucul trebuie insa sortate, desi IH2 este capabil sa faca fata si unei cantitati mici de plastic, in ciuda complexitatii chimice ale acestuia.
“Aceasta tehnologie poate lucra cu multe dintre materiile care sunt aruncate” adauga Del Paggio. “Cartonul si hartia sunt celuloza, deci poate face fata. Materialele naturale sunt foarte bune. Deseurile alimentare precum coji de banana nu pun probleme deloc. Putem procesa o multime. Putem procesa chiar si pana la 15% plastic, inclusiv materiale precum polyester si nylon”.
Desi aceasta tehnologie suna extrem de interesant, raman insa si provocari de trecut. De pilda, fabricile trebuie sa fie amplasate in apropierea unor surse substantiale si sigure de deseuri – altfel costul pentru transportul deseurilor catre fabrica ar putea deveni prea mare.
“Dupa teste de laborator de succes, stim ca procesul IH2 functioneaza. Adevarata provocare este sa il facem sa fie economic si sustenabil la scara larga” mai spune Del Paggio. Locul de demonstratie face fata unei cantitati de cinci tone de deseuri pe zi, adica greutatea aproximativa a doi elefanti la varsta adulta.
De asemenea, tehnologia produce si destul hidrogen pe cont propriu incat sa fie auto-suficienta. Hidrogenul produs in prima faza a procesului este pur si simplu stocat si apoi, in timpul fazei finale, recombinant cu carbonul pentru a crea hidrocarburi.
Daca fabrica pilot este un succes, pasul urmator, potrivit lui Del Paggio, este o prima fabrica la scara comerciala.
Cu alte cuvinte, daca s-ar intoarce peste cativa ani, Doc Brown ar fi in mod cert incantat, caci masina sa, DeLorean, chiar ar putea functiona pe deseuri.

Foto: freepik