Un raport recent subliniaza existenta a trei piloni cheie pentru a elimina decalajele si pentru a informa mai bine finantele sustenabile.
La Summitul Pamantului din 1992, desfasurat la Rio de Janeiro, comunitatea globala a cazut de acord sa colaboreze in vederea prevenirii nivelurilor “periculoase” ale schimbarii climatice. Una dintre primele sarcini a fost atunci stabilirea raportarii la nivel de tara cu privire la emisiile de gaze cu efect de sera, pentru ca fara aceste informatii nu ar exista puncte de referinta pentru politicile de reducere, si nici o directie generala cu privire la unde si cand se poate imbunatati situatia.
Astazi, acest apel la transparenta in ceea ce priveste climatul are ecouri in comunitatea financiara. Natura tehnica a provocarii, cuplata cu faptul ca multora li se pare ca lumea finantelor este una destul de opaca, inseamna ca aceasta transparenta cu privire la clima este departe de a fi o preocupare principala, desi ar trebui sa fie! Trasparenta este fundamentala pentru lupta impotriva schimbarii climatice, si fara ea orice investitie, inclusiv economiile noastre pentru pensionare pot fi expuse riscurilor.
Investitorii mari si managerii de active sunt antrenati sa faca fata riscurilor si chiar sa capitalizeze de pe urma acestora, insa au nevoie de informatii constante si fundamentale legate de clima, ceea ce lipseste in prezent.
Persoanele fizice pot sa isi doreasca aceste informatii pentru ca nu vor sa investeasca in zone care nu sunt aliniate actiunii climatice. Consiliile de directori au nevoie de aceste informatii pentru a ghida strategia companiilor si pentru a monitoriza politicile de gestionare a riscurilor. Societatea in ansamblul sau are nevoie de aceasta transparenta pentru a directiona capitalul catre cele mai bune solutii existente pentru schimbarea climatica.
Asadar, unde se inregistreaza aceste decalaje de transparenta si ce se poate face pentru a le elimina?
Dupa mai bine de 50 de interviuri cu experti financiari, Smart Prosperity Institute si Barb Zvan, CEO al Pension Plan la Universitatea din Ontario si membru al Panelului de Experti pe teme de Finantare Sustenabila, au dat publicitatii un raport in care provocarile legate de transparenta si potentialele solutii sunt grupate pe trei piloni distincti.
1. Promovarea pietelor si investitiilor low-carbon
Din ce in ce mai multi investitori vor sa stie daca portofoliile lor sunt aliniate cu industriile si activitatile low-carbon. Dar cum stii exact cat de putin carbon este implicat in investitiile pe care le faci?
Este greu de raspuns la aceasta intrebare, pentru ca e neclar cum se pot clasifica anumite tipuri de activitati in care se investeste. Astfel daca o companie foloseste din ce in ce mai bine tehnologiile de reducere a emisiilor si este mai curata decat competitorii sai, cum etichetezi demersurile sale?
Exista in lume diverse sisteme de clasificare, ce pot contribui la rezolvarea acestei provocari – taxonomia UE, taxononomia canadiana in curs de dezvoltare legata de tranzitie, taxonomia obligatiunilor climatice, etc – dar trebuie sa se lucreze mai mult la legaturile dintre aceste taxonomii, si la cum se pot eticheta portofoliile de investitii din cadrul fiecareia.
Urmarirea efectelor fata de mediu ale produselor financiare (asa cum sunt obligatiunile) care folosesc clasificari precum “verzi” sau “legate de tranzitie” este de asemenea un aspect crucial.
In acelasi timp, construirea premiselor pentru investitii curate va necesita o mai buna informare cu privire la comparabilitate si la impact. De pilda, etichetarea constanta a cladirilor in jurul eficientei energetice si modul in care remodelarile si masurile privind rezilienta climatica scad costurile pe termen lung, ar contribui la impulsionarea investitiilor in aceste cladiri.
2. Sprijinirea dezvaluirii de informatii legate de clima
Daca investitorii, persoanele fizice si societatea in ansamblul sau isi doresc o mai mare transparenta cu privire la riscurile pe care le ridica aceasta criza climatica – precum si la oportunitatile pe care le ofera politicile ce decurg de aici si schimbarile la nivelul societatii – secretul consta in dezvaluirile de informatii ale corporatiilor cu privire la clima.
Grupul de Lucru privind Dezvaluirile Financiare Legate de Clima (TCFD) a dezvoltat cateva recomandari pentru modul in care companiile si investitorii pot face o auto-raportare cu privire la riscurile climatice si la oportunitati, iar acestea devin rapid un standard global. Problema este ca in unele tari dezvaluirea acestor informatii este voluntara, astfel ca se ajunge ca o parte din companii sa aleaga ce si cum sa raporteze.
“Auzim de la investitori, si de la toti ceilalti, ca in general calitatea datelor pe care le avem cu privire la clima este slaba. Cand aceste date exista, ele sunt destul de heterogene, greu de comparat chiar si la nivelul aceluiasi sector” a spus un intervievat.
Pentru a face raportarea TCFD mai usoara si pentru a mari conformitatea datelor, trebuie sa construim o masa critica sau chiar reguli in jurul celor mai comuni parametri, cazand de acord asupra metodologiilor pentru raportare in zone precum emisiile indirecte, asa cum sunt cele care apar prin lanturile de distributie sau aruncarea deseurilor.
Alte moduri de a sprijini TCFD includ oferirea unei metodologii clare pentru companii, pentru a-si prezenta angajamentele legate de climat, descriind un sentiment clar al impactului, ambitiei si progreselor – si subliniind cum se compara la aceste capitole cu omologii lor.
De asemenea, este nevoie si de sprijin pentru o analiza orientata spre viitor a scenariului. Aceasta inseamna simplificarea exercitiului “ce-ar fi daca” atunci cand vine vorba despre schimbarea climatica, oferind informatii despre modul in care indicatorii cheie s-ar putea schimba in scenarii standard precum preturile la carbon, patternurile de consum si preturile la energie.
3. Recunoasterea riscului fizic
Ultimul pilon este un prim pas esential in cladirea rezilientei climatice: avem nevoie de informatii mai bune cu privire la efectele fizice ale schimbarii climatice asupra mediului nostru construit si a lanturilor de distributie.
Aceasta presupune informatii mai detaliate, mai actuale si mai orientate catre viitor cu privire la pericolele climatice precum inundatii, incendii de paduri si eroziunea costiera, si pasii care se fac pentru a ameliora aceste pericole.
Construirea rezilientei va ajuta comunitatile sa acceseze asigurari, credite si ipoteci mai bune pe termen lung si va contribui la identificarea sectoarelor sau industriilor care necesita strategii tranzitionale in perspectiva climatului nostru in schimbare.
Regland decalajul de transparenta in ceea ce priveste finantele sustenabile, vom avea informatiile necesare si corecte pentru a raspunde riscurilor climatice si pentru a exploata oportunitatile curate de dezvoltare – ceea ce ne va oferi, in final, cele mai mari sanse de a construi rezilienta si de a reusi in tranzitia catre o economie saraca in carbon.
Foto: freepik
