Oamenii au la indemana solutii pentru a lupta cu criza globala de mediu. Avem insa si vointa de a face asta?

Dovezile ca oamenii sunt cei care cauzeaza schimbarea climatica, cu consecinte drastice pentru viata si pentru planeta sunt covarsitoare.

Expertii au inceput sa traga semnale de alarma cu privire la incalzirea globala inca din 1979, o shimbare la care astazi ne referim prin termenul mai amplu de “schimbare climatica”, preferat de catre oamenii de stiinta pentru a descrie modificarile complexe care afecteaza acum vremea pe planeta si sistemele climatice.

Schimbarea climatica include nu numai cresterea temperaturilor medii, ci si evenimente meteo extreme, schimbari la nivelul populatiilor salbatice si al habitatelor, cresterea nivelului marilor si o serie intreaga de alte efecte.

Peste 200 de tari – 193 plus cele 27 de state membre ale Uniunii Europene – au semnat Acordul Climatic de la Paris, un tratat creat in 2015 pentru a lupta impotriva schimbarilor climatice la scara globala. Panelul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC), care sintetizeaza consensul stiintific asupra problemei, si-a stabilit obiectivul de a mentine incalzirea la un nivel sub 2°C (3,6°F) si de a urmari un plafon de incalzire si mai mic, de 1,5°C (2,7 °F).

Insa nicio tara nu a creat politici care sa mentina lumea la nivelul de sub 1,5°C, potrivit Climate Action Tracker. Emisiile actuale mentin lumea intr-un scenariu de incalzire cu 2,8°C pana la sfarsitul acestui secol.

Rezolvarea problemei schimbarii climatice va necesita multe solutii – nu exista nicio solutie miraculoasa. Cu toate acestea, aproape toate aceste solutii exista astazi. Ele merg de la schimbari la nivel mondial si surse de aprovizionare cu energie electrica pana la protejarea padurilor de defrisari.

Promisiunea noii tehnologii

O tehnologie mai buna va contribui la reducerea emisiilor din activitati precum productia si condusul.

Oamenii de stiinta lucreaza la moduri de a produce sustenabil hidrogenul, care este astazi in cea mai mare parte derivat din gaze naturale, pentru a alimenta pile de combustibil cu emisii zero pentru transport si electricitate.

Energia regenerabila este in crestere, iar in SUA, o combinatie de surse eoliene, solare, geotermale si alte surse regenerabile furnizeaza 20% din energia electrica a natiunii.

Noile dezvoltari tehnologice promit sa construiasca baterii mai bune pentru a stoca energia regenerabila, sa construiasca o retea electrica mai inteligenta si sa capteze dioxidul de carbon din centralele electrice si sa-l stocheze in subteran sau sa-l transforme in produse valoroase, cum ar fi benzina. Unele voci sustin ca energia nucleara – in ciuda preocuparilor legate de siguranta, utilizarea apei si deseurile toxice – ar trebui sa fie, de asemenea, parte a solutiei, pentru ca centralele nucleare nu contribuie la poluarea directa a aerului in timpul functionarii.

Trebuie sa ne indreptam catre geoinginerie?

Desi stoparea noilor emisii de gaze cu efect de sera este esentiala, oamenii de stiinta spun ca trebuie sa extragem dioxidul de carbon existent din atmosfera, absorbindu-l in mod eficient din aer.

Eliminarea carbonului din atmosfera este un tip de geoinginerie, o stiinta care interfereaza cu sistemele naturale ale Pamantului si este o abordare controversata a combaterii schimbarii climatice.

Alte tipuri de geoinginerie implica pulverizarea in aer de aerosoli care reflecta lumina soarelui sau blocarea soarelui cu o oglinda spatiala gigantica. Studiile sugereaza ca nu stim suficient de mult despre pericolele potentiale ale geoingineriei incat sa o implementam.

Refacerea naturii pentru protejarea planetei

Plantarea copacilor, refacerea ierburilor marine si incurajarea utilizarii culturilor agricole de acoperire ar putea contribui la eliminarea unor cantitati semnificative de dioxid de carbon.

Padurea tropicala amazoniana este un rezervor important de carbon al Pamantului, insa un studiu publicat in 2021 a aratat ca defrisarile transforma acest rezervor intr-o sursa de poluare.
Refacerea si protejarea naturii pot oferi pana la 37% din atenuarea schimbarilor climatice necesare pentru a atinge obiectivele pentru 2030 ale Acordului de la Paris. Protejarea acestor ecosisteme poate fi benefica si pentru biodiversitate, oferind un avantaj pentru natura.

Adaptare cu orice pret

Comunitatile din intreaga lume recunosc deja ca adaptarea trebuie sa faca si ea parte din raspunsul la schimbarile climatice. De la orasele de coasta predispuse la inundatii pana la regiunile care se confrunta cu un numar tot mai mare de secete si incendii, un nou val de initiative se concentreaza pe cresterea rezilientei. Acestea includ gestionarea sau prevenirea eroziunii terenurilor, construirea de microretele si alte sisteme energetice construite pentru a rezista la perturbari si proiectarea cladirilor tinand cont de cresterea nivelului marii.
Anul trecut, a fost semnata Legea de Reducere a Inflatiei, o investitie istorica in lupta si adaptarea la schimbarea climatica.

Carti recente, precum “Drawdown” (“Scaderea”) si “Designing Climate Solutions” (“Crearea de Solutii Climatice”), au propus planuri indraznete, dar simple, pentru a inversa cursul nostru actual. Ideile variaza, dar mesajul este consecvent: avem deja multe dintre instrumentele necesare pentru a solutiona problema schimbarii climatice. Unele dintre concepte sunt ample si ele trebuie implementate de catre guverne si companii, dar multe alte idei implica schimbari pe care oricine le poate face – sa mananci mai putina carne, de exemplu, sau sa iti reconsideri modurile de transport.

„Astazi avem tehnologia necesara pentru a trece rapid la un sistem de energie curata”, scriu autorii cartii “Designing Climate Solutions”. „Iar pretul acelui viitor, fara sa mai vorbim despre beneficiile pentru mediu, este aproximativ acelasi cu cel al unui viitor cu consum intens de carbon”.

Sursa: https://www.nationalgeographic.com/environment/article/global-warming-solutions

Foto: freepik