Tehnologia blockchain este pe cale sa fie considerata de catre organizatii un mod de a reduce emisiile de carbon si de a imbunatati calitatea mediului inconjurator.
Schimbarea climatica a devenit o problema importanta de-a lungul anilor, din cauza ingrijorarilor legate de schimbarile pe care le produc emisiile de gaze cu efect de sera din atmosfera. Discutiile au ajuns chiar si in spatiul crypto, iar tehnologia blockchain este considerata un instrument potential de reducere a emisiilor de carbon.
Criptomonede precum Bitcoin (BTC) si Ethereum (ETH) care folosesc algoritmul de minare proof-of-work (PoW) au fost supuse controlului, din cauza presupusului consum mare de energie. Pentru a intelege necesitatea acestui control, este important in primul rand sa stim cata energie se consuma atunci cand se mineaza criptomonede PoW.
Din pacate, estimarea cantitatii de energie necesara pentru a mina Bitcoin si alte criptomonede PoW nu se poate calcula in mod direct. Ea poate fi estimata, insa, analizand rata de hash a retelei si consumul de energie al setup-urilor de minare ale placilor grafice scumpe.
Initial, se putea mina pentru Bitcoin cu un computer basic, insa pe masura ce reteaua a ajuns la maturitate, minarea a devenit mai dificila, fiind nevoie de mai multa putere de calcul pentru a mina un nou bloc. Datorita cerintelor mai mari de energie, pentru a mina astazi Bitcoin e nevoie de mai multe placi grafice, precum si de sisteme de racire pentru a impiedica supraincalzirea acestora. Acesta este motivul pentru care retele PoW precum Bitcoin si Ethereum au un comsum ridicat de energie.
Potrivit New York Times, reteaua Bitcoin foloseste anual in jur de 91 terawati-ora (91 TWh) de energie electrica, adica mai multa energie decat tari precum Finlanda. Alte surse spun ca ar fi vorba de fapt de 150 TWh pe an, ceea ce reprezinta mai multa energie decat foloseste Argentina, o natiune cu o populatie de 45 de milioane de oameni.
Insa asa cum spuneam mai sus, calcularea consumului de energie Bitcoin nu este o misiune usoara si au existat dezacorduri cu privire la consumul real de energie al retelei Bitcoin. Digiconomist, de pilda, a sustinut ca Bitcoin foloseste 0,82% din energia intregii lumi (204 TWh), in timp ce Ethereum foloseste 0,34% (85 TWh). Dezvoltatorul Ethereum, Josh Stark, a contestat acuratetea acestor afirmatii si a accentuat tendintele Digiconomist de a plasa estimarile la capatul superior al intervalului, evidentiind in acelasi timp datele Universitatii Cambridge care estimau un consum real al Bitcoin cu 39% mai mic (125 TWh).
Alte surse au fost de acord ca, de fapt, consumul de energie al Bitcoin este la un nivel inferior. Indexul Cambridge privind Consumul de Electricitate al Bitcoin estimeaza ca reteaua Bitcoin utilizeaza 92 TWh de energie pe an. Un raport de cercetare al lui Michel Khazzaka sustine, de asemenea, ca sistemele traditionale de banking folosesc de 56 de ori mai multa energie decat reteaua Bitcoin.
„Afirmatia ca Bitcoin este „daunator” pentru mediu lasa neexplorate o serie de nuante si conversatii importante. E adevarat ca Bitcoin si alte lanturi proof-of-work consuma cantitati mai mari de energie decat blockchain-urile care functioneaza pe baza unui mecanism proof-of-stake. Insa exista o serie de alte aspecte de care ar trebui sa se tina cont in cadrul analizei si intelegerii consumului de energie al Bitcoin si al blockchain-ului in general” a declarat directorul pentru tehnologie al 1GCX, RA Wilson, citat de Cointelegraph.
„De exemplu, cantitatea mare de energie consumata nu echivaleaza direct cu impactul asupra mediului. De asemenea, este important sa intelegem de unde vine acea energie. In prezent, minerii Bitcoin folosesc energie regenerabila in proportie de aproximativ 55%–65%, ceea ce este impresionant pentru o industrie relativ tanara. Prin comparatie, mixul energetic sustenabil din Statele Unite este de doar 30%. Prin urmare, Bitcoin poate continua sa stimuleze cresterea surselor de energie regenerabila in cadrul industriei de minare crypto si in SUA in general.”
Poate ca nu exista un consens clar cu privire la impactul minarii criptomonedelor in retelele PoW asupra mediului, insa a existat un impuls catre utilizarea blockchain-ului pentru mai multa eficienta energetica si pentru a imbunatati calitatea mediului. Ca rezultat, sursele de energie sustenabila pentru minarea de Bitcoin au crescut si ele cu aproape 60% in acest an.
Tehnologia blockchain este folosita si pentru a contribui la eliminarea dioxidului de carbon si a altor gaze cu efect de sera din atmosfera. In unele zone, tehnologia blockchain este folosita alaturi de creditele de carbon pentru a se incerca imbunatatirea calitatii atmosferei.
Ce sunt creditele de carbon?
E deja o normalitate sa vedem termeni precum „compensare de carbon” si „credit de carbon” folositi ca sinonime, insa ei au intelesuri diferite. Compensarea emisiilor de carbon se refera la o actiune care intentioneaza sa compenseze emisia de gaze cu efect de sera in atmosfera. Exemple de compensare a emisiilor de carbon pot fi plantarea de copaci, reimpadurirea sau folosirea surselor de energie regenerabila in locul combustibililor fosili.
Creditele de carbon, in schimb, permit unei organizatii sa produca o anumita cantitate de gaze cu efect de sera, caculata in functie de numarul creditelor detinute. Un credit de carbon reprezinta o tona de dioxid de carbon sau alte gaze cu efect de sera. Organizatiile primesc un numar fix de credite, putand astfel sa produca doar o cantitate limitata de emisii cu efect de sera.
Companiile care depasesc limita de emisii permisa trebuie sa achizitioneze mai multe credite, in timp ce companiile care produc emisii sub limita pot vinde creditele ramase. Schema functioneaza pe baza unui stimulent financiar oferit unitatilor poluante pentru a produce mai putine gaze cu efect de sera. Daca emisiile lor raman sub limita, ele pot economisi sau castiga bani (prin vanzarea de credite), iar daca produc emisii peste limita, ele vor pierde bani.
Wilson este de parere ca tehnologia blockchain poate ajuta industria de compensare a carbonului: „Industria de compensare a carbonului are potentialul de a se extinde la o piata de mai multe trilioane de dolari in urmatorii cativa ani, dar in prezent are parte de o serie de impedimente, printre care si frauda si duplicarea creditelor. Imuabilitatea si securitatea tehnologiei blockchain pot contribui la rezolvarea acestor probleme, fiind practic o garantie ca toate inregistrarile privind vanzarile de credite de carbon sunt urmarite in mod responsabil si precis”.
„Desi doar tehnologia blockchain nu poate rezolva aceste probleme cu care se confrunta piata, o combinatie intre blockchain si serviciile de infrastructura asociate, asa cum sunt schimburile digitale, un registru global si Anti-Spalarea Banilor/Know Your Customer pot contribui la reducerea semnificativa a blocajelor existente”, a continuat el.
Cum se poate folosi blockchain pentru reducerea emisiilor?
EarthFund este o platforma in care utilizatorii pot dona criptomonede, in principal Tether (USDT) in beneficiul unor cauze ecologice de pe platforma. Platforma are, de asemenea, o organizare autonoma descentralizata (DAO) si gazduieste o trezorerie care permite membrilor DAO sa decida cum sunt utilizate fondurile. Comunitatile mai mici din ecosistem aleg cauzele care se remarca in vederea primirii de donatii.
Captarea si stocarea carbonului, precum si tehnologiile regenerabile si conservarea, sunt cateva dintre domeniile explorate atunci cand vine vorba de imbunatatirea calitatii mediului.
Toucan este o alta platforma care a creat credite de carbon sub forma de token-uri – crypto token-uri sustinute de credite de compensare a carbonului din lumea reala. Compensatiile de carbon sunt reprezentate on-chain ca Base Carbon Tonnes (BCT). In noiembrie 2021, Mark Cuban a declarat ca a cumparat compensatii de carbon in valoare de 50.000 de dolari la fiecare 10 zile si le-a plasat on-chain drept BCT.
Organizatiile traditionale si organele de conducere au considerat ca tehnologia blockchain ar putea fi si o posibila solutie pentru reducerea emisiilor de carbon. Programul pentru Mediu al Natiunilor Unite si alte organisme de conducere s-au reunit anul trecut, la Saptamana Climei din Orientul Mijlociu si Africa de Nord, pentru a analiza potentialul tehnologiei blockchain de a combate schimbarea climatica.
In aprilie 2022, Algorand a anuntat ca blockchain-ul sau este complet neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. Acest lucru a fost posibil gratie algoritmului sau de minare proof-of-stake, ce nu implica de fapt nicio minare, ci se bazeaza pe un proces in care validatorii sunt selectati aleatoriu pentru a verifica urmatorul bloc.
Organizatiile din spatiul crypto isi doresc sa imbunatateasca ecosistemul prin donatii urmarite prin blockchain oferite unor proiecte de eliminare a carbonului, credite de carbon tokenizate si blockchain-uri neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.
In final, la orizont se profileaza Ethereum 2.0, prin care reteaua blockchain va face tranzitia de la un algoritm PoW la proof-of-stake, precum si cateva modificari suplimentare.
Pentru PoS nu este nevoie de echipamente hardware de minare, care sa valideze blocurile, ceea ce reduce drastic consumul de energie. Datorita folosirii unei cantitati mai mici de energie pentru alimentarea retelei, se vor arde mai putini combustibili fosili, cantitatea de carbon emisa in atmosfera fiind si ea mai mica.
Foto: freepik
