Deși efectele scandalului produs de softul ilegal utilizat de Volkswagen pentru a trișa la testele de noxe din SUA nu s-au estompat, nu este prematur să analizăm modul în care această criză a afectat viitorul motorizărilor diesel.

Analiștii din industrie susțin că publicul și-ar putea pierde iremediabil încrederea în potențialul ecologic al motoarelor pe motorină după acest scandal. Este deja clar faptul că pentru piața nord- americană, oricum sceptică față de motorizările diesel, ușile s-au închis pentru aceste motorizări cel puțin pe termen mediu. Printr-o înșelăciune de proporții uriașe, VW reușise să deschidă apetitul clientului american pentru astfel de motoare, mai ales pentru cei care erau agasați de designul tern și lipsa de vigoare a motorului Toyotei Prius. Motoarele diesel reprezintă 53% din piața automobilelor din Europa în prezent după o creștere fără precedent de la nivelul de 20% înregistrat la finalul anilor 90. Motorizările turbo-diesel moderne ramân pentru moment suverane la capitolul emisii reduse de CO2 și consum, în pofida discrepanțelor dintre utilizarea în condiții reale și rezultatele testelor de laborator observate la anumite mărci. Problema reală a acestor motoare o reprezintă însă emisiile de oxid de azot, practic cele pe care softul utilizat de Volkswagen le reducea în mod artificial în timpul testelor efectuate de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA. Scandalul VW scoate la iveală limitările acestor motoare, care, în lipsa unor sisteme sofisticate nu pot oferi chiar rețeta perfectă la care visează orice producător și orice client: motor puternic, economic și foarte prietenos cu mediul înconjurător. Trezirea la realitate este una dură, dar necesară. Sub presiunea de a reduce costurile, producătorilor le va fi imposibil să reducă semnificativ emisiile motoarelor diesel fără a le crește exponențial prețul. În tot acest timp, motorizările turbo pe benzină câștigă rapid teren, fiind agreabile în utilizare, ieftine și mai prietenoase cu mediul. În configurația mild-hibrid, unde motorul pe benzină primește ajutorul unui motor electric, emisiile și consumul ajung la un nivel imposibil de atins pentru orice diesel. Odată ce acumulatorii vor deveni mai ieftini, mașinile electrice și cele hibride vor prelua supremația în fața dieselului fără mari probleme. În mod paradoxal, VW are în curte unul dintre cele mai avansate concepte din categoria hibrid plug-in diesel, XL1, însă a preferat să-i păcălească pe americani să cumpere dieseluri clasice în loc să investească în dezvoltarea acestei mașini. O strategie falimentară pentru care nota de plată va fi exorbitantă.

Povestea este și mai clară în cazul mașinilor din clasa mică precum Renault Clio sau VW Polo. În cazul acestor, marja de profit a producătorilor este extrem de mică. Pentru variantele diesel, producătorii nu ar putea suporta integral costul tehnologiilor complexe necesare reducerii emisiilor și le vor transfera parțial către clienți. Asftel, prețul unui automobil de clasă mică dotat cu motor diesel va ajunge periculos de aproape de prețul unei mașini pe benzină din clasa compactă și clientul se va gândi de două ori dacă merită să-l plătească. Nu putem încă să cântăm prohodul motorizării diesel findcă aceste motoare sunt în continuare în medie cu 30% mai economice decât cele pe benzină, însă este clar că strategia pe termen lung a producătorilor trebuie să se schimbe în direcția accelerării dezvoltării mașinilor cu propulsie hibridă în primă instanță și apoi exclusiv electrică. În cazul acelor mașini nu există multe componente în mișcare (cum ar fi cele din cutia de viteze), nu se poate trișa în cazul emisiilor, iar reviziile se pot efectua de la distanță în 10 minute printr-o simplă actualizare de software.

Motorul diesel a ajuns la un punct din care este pur și simplu nerentabil să mai fie dezvoltat pe termen lung, atât din punctul de vedere al producătorilor cât și al consumatorului. Scandalul Volkswagen nu i-a provocat sfârșitul. Poate doar i l-a accelerat…

Foto: freepik