- Industria produselor lactate este responsabila pentru cea mai mare proportie a emisiilor de carbon produse de sectorul agricol.
- Industria este vulnerabila la schimbarea climatica si trebuie sa raspunda nevoilor nutritionale in crestere constanta ale tarilor in curs de dezvoltare.
- Prin inovatie in tehnologie si angajamente ESG, industria produselor lactate din China se apropie de obiectivele de sustenabilitate.
Industria produselor lactate este o industrie straveche ce continua sa furnizeze proteine din abundenta pentru fiintele umane din intreaga lume. Cu toate acestea, pe fondul schimbarilor climatice, se confrunta si cu provocari grave in ceea ce priveste dezvoltarea sustenabila.
In ultimii ani, ESG a devenit un trend global in domeniul afacerilor. Investitorii, ONG-urile si consumatorii spera sa foloseasca date mai precise, mai complexe si mai transparente pentru a analiza dezvoltarea ecologica a companiilor. Raspunsul la dezvoltarea sustenabila a industriei produselor lactate poate consta in inovatia tehnologica si in managementul digital al ESG.
Exista doua provocari majore pentru dezvoltarea sustenabila a industriei globale a produselor lactate.
1. Cresterea temperaturilor
Temperaturile in crestere au afectat dezvoltarea agriculturii globale, care, la randul sau, produce aproape 20% din emisiile globale de carbon (industria zootehnica are o proportie de aproape 15% din procentul total, iar produsele lactate reprezinta cea mai mare parte).
In acest scop, companiile de produse lactate din toata lumea fac eforturi importante pentru a reduce emisiile, cum ar fi ajustarea structurii furajelor, optimizarea structurii turmelor de bovine, imbunatatirea gestionarii gunoiului de grajd, dezvoltarea dispozitivelor portabile de colectare a metanului si folosirea tehnologiei genetice. Trebuie sa recunoastem, insa, ca reducerea emisiilor de metan din industria zootehnica este o problema globala, iar progresul actual este inca foarte limitat.
2. Securitatea alimentara
Pe de alta parte, conform datelor ONU, 828 de milioane de oameni din intreaga lume au fost afectati de foame in 2021. Anul acesta, situatia securitatii alimentare la nivel mondial se poate deteriora si mai mult din cauza unor factori care se suprapun, precum conflictul dintre Rusia si Ucraina, vremea extrema si socurile economice.
Nevoile nutritionale ale tarilor in curs de dezvoltare sunt, de asemenea, in continua crestere. Daca luam drept exemplu China, deoarece PIB-ul pe cap de locuitor depaseste pragul de 12.000 de dolari, consumul de lactate pe cap de locuitor reprezinta mai putin de jumatate din media globala, asa ca inca exista mult loc de imbunatatire in ceea ce priveste cererea de lactate din China. In ceea ce priveste satisfacerea nevoilor nutritionale ale tuturor fiintelor umane, industria lactatelor inca merita sa aiba mari sperante.
Conceptul “greater food” al Chinei
In 2021, guvernul chinez a formulat angajamentul climatic conform caruia „ne straduim sa atingem varful emisiilor de carbon pana in 2030 si sa atingem neutralitatea carbonului pana in 2060”. Insa, in acelasi timp, resursele agricole ale Chinei sunt minime, in timp ce presiunile asupra resurselor de mediu sunt foarte importante.
In acest sens, China a propus ca solutie conceptul „greater food”: obtinerea de calorii si proteine din terenuri cultivate, pajisti, paduri si oceane, precum si de la plante, animale si microorganisme. Scopul este acela de a rezolva problema unei alimentatii mai bune pe premisa sustenabilitatii ecologice.
Pentru a implementa stiintific conceptul „greater food”, China trebuie sa stabileasca un model de productie alimentara bazat pe capacitatea de sustinere a resurselor si a mediului si sa controleze impactul utilizarii resurselor in limita capacitatii de sustinere a naturii pentru a obtine o achizitie sustenabila de alimente. Capacitatea de sustinere reprezinta populatia maxima a unei specii care poate fi sustinuta de un mediu anume, avand in vedere resursele disponibile.
Inovatia tehnologica este vitala
Inovatia tehnologica este esentiala pentru conceptul „greater food”. In ultimii ani, inovatia in tehnologie agricola, biotehnologie si productie inteligenta au ajutat agricultura sa mareasca atat capacitatea de productie, cat si randamentul pe unitatea de suprafata, sa imbunatateasca rata de utilizare a resurselor de teren, sa promoveze transformarea si modernizarea agriculturii traditionale in sensul transformarii intr-o agricultura moderna si sa obtina o dezvoltare de calitate a agriculturii.
Tehnologia biosintezei merita si ea atentie. Desfasurarea activa a cercetarii si dezvoltarii proteinelor comestibile si a produselor de inlocuire a furajelor si extinderea limitelor industriei proteinelor sunt modalitati importante de a obtine o aprovizionare mai buna cu alimente si de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera.
Imbratisarea trendului global ESG
Esenta ESG este utilizarea datelor exacte si transparente pentru a masura nivelul de dezvoltare sustenabila a companiilor. Intreprinderile cu responsabilitati sociale ar trebui sa ia initiativa de a face o treaba buna in managementul ESG si sa faca publice complet informatii legate de datele ESG. Pentru companiile din China, ESG inca mai este un concept relativ nou, insa unele companii au inceput deja sa recupereze.
Mengniu, de pilda, a creat un sistem de management al datelor ESG cu peste 1.000 de indicatori ESG pentru a-si gestiona propria dezvoltare sustenabila. Compania utilizeaza rapoarte ESG pentru a face publice date relevante detaliate in fiecare an, raspunde activ la chestionarele CDP si accepta MSCI si alte ratinguri ESG mainstream.
Companiile din alte tari incearca in mod continuu sa creeze o industrie a produselor lactate mai sustenabila. Pe acest fond, companiile chinezesti din acest domeniu spera sa poata contribui in continuare cu experienta industriei lactate din China si sa comunice in mod activ cu toate partile interesate, pentru a obtine mai multe informatii si pentru a proteja sanatatea comuna a omenirii si a pamantului.
Sursa: https://www.weforum.org/agenda/2023/01/davos23-china-dairy-industry-sustainable-agriculture/
Foto: freepik