Pierderile de gheata din Groenlanda si Antarctica urmeaza scenariul cel mai rau, avertizeaza oamenii de stiinta. Potrivit celei mai complete analize efectuate pana in acest moment, calotele glaciare de la cei doi poli se topesc acum de sase ori mai repede decat in anii 1990.
Pierderea de gheata din regiunile polare – Groenlanda si Antarctica – urmeaza cel mai nefavorabil scenariu privind incalzirea globala anuntat de Panelul Interguvernamental pentru Schimbare Climatica (IPCC), spun oamenii de stiinta. Fara reduceri rapide ale emisiilor de carbon, analiza indica faptul ca ar putea exista o crestere a nivelului marilor, care ar expune riscurilor de inundatii de coasta, un numar de 400 de milioane de persoane annual, pana la finele secolului.
Cresterea nivelului marilor este unul dintre cele mai daunatoare efecte pe termen lung ale crizei climatice, iar contributia Groenlandei si Antarcticii la acest proces este una accelerata. Noua analiza actualizeaza si combina studiile recente cu privire la masele de gheata si prezice ca, atunci cand cele mai recente date vor fi procesate, 2019 se va dovedi a fi fost un an record.
Ultimul an de varf in ceea ce priveste topirea ghetii in Groenlanda si Antarctica a fost 2010, atunci cand un ciclu climatic natural a dus la o serie de veri foarte fierbinti. Insa valul de caldura arctic din 2019 inseamna ca putem spune mai mult ca sigur ca anul s-a pierdut si mai multa gheata!
Pierderea medie anuala de gheata in anii 2010 in Groenlanda si Antarctica a fost de 475 de miliarde de tone – de sase ori mai mare decat cele 81 de miliarde de tone pe an, din anii 1990. In total, cele doua calote glaciare polare au pierdut 6.4 trilioane de tone incepand din 1992 pana in 2017, topirile din Groenlanda fiind responsabile pentru 60% din aceasta cifra.
Cele mai recente predictii pe termen mediu ale IPCC privind cresterea globala a nivelului marilor in 2100 este de 53 de cm. Dar noua analiza sugereaza ca daca tendintele actuale continua in acelasi ritm, nivelul apelor din oceane va creste cu inca 17 cm.
“Fiecare centimetru in plus adaugat la nivelul marii duce la inundatii si la eroziune costiera, tulburand vietile oamenilor de pe intreaga planeta” spune profesorul Andrew Shepherd, de la Universitatea din Leeds. El a explicat ca cei 17 cm in plus inseamna ca numarul de persoane expuse anual la inundatii costiere va creste de la 360 de milioane la 400 de milioane. “Nu vorbim despre evenimente improbabile, si despre care sa credem ca vor avea efecte minime… Acestea sunt realitati care deja se intampla si care vor fi devastatoare pentru comunitatile care locuiesc in zone de coasta!”, a avertizat profesorul.
Erik Irvins, de la Laboratorul de Propulsie Jet al NASA, din California, care a lucrat la evaluare alaturi de Shepherd, spune ca aceasta cantitate pierduta de gheata este un semn clar al incalzirii globale. “Masuratorile din satelit ofera dovezi prima facie, incontestabile” explica Irvins.
Aproape toata pierderea de masa de gheata din Antarctica si jumatate din cea din Groenlanda sunt provocate de incalzirea oceanelor, un fenomen care duce la topirea ghetarilor proveniti din calotele glaciare. Aceasta determina accelerarea fluxului glaciar, facand ca tot mai multi ghetari sa ajunga in ocean. Restul pierderilor de gheata din Groenlanda sunt cauzate de temperaturile mai ridicate ale aerului, care topesc stratul de la suprafata ghetii.
Analiza combinata a fost efectuata de o echipa de 89 de cercetatori din 50 de organizatii internationale, care au reunit concluziile a 26 de studii referitoare la situatia masei de gheata. Analiza a inclus si date primite de pe 11 misiuni satelit care au urmarit volumul in schimbare al paturii de gheata, viteza fluxului si masa acesteia.
Aproximativ o treime din cresterea totala a nivelului marilor provine din pierderile de gheata din Groenlanda si Antarctica; mai putin de jumatate este determinate de dilatarea termica a apelor din oceane, care se incalzeste; a cincea parte provine din alti ghetari mai mici. Insa aceste ultime procese nu sunt accelerate, spre deosebire de ceea ce se intampla in Groenlanda si Antarctica.
Shepherd spune despre calotele glaciare polare ca au raspuns lent la incalzirea globala provocata de om. Groenlanda, dar mai ales Antarctica, au fost destul de stabile la inceputul anilor 1990, in ciuda deceniilor de incalzire a climei. Profesorul mai explica, de asemenea, ca a fost nevoie de aproximativ 30 de ani pentru a avea o reactie din partea calotelor glaciare. Acum ca au reactionat, inca 30 de ani de topire sunt inevitabili, chiar si daca emisiile ar fi oprite astazi, crede Shepherd, care subliniaza ca reducerile urgente ale emisiilor sunt, totusi, vitale! “Putem contrabalansa o parte din acea crestere a nivelului marii daca incetam sa incalzim planeta”, spune el.
IPCC urmeaza sa lanseze un nou raport climatic global, iar autorul sau principal, Prof. Guðfinna Aðalgeirsdóttir, de la Universitatea din Islanda, a spus ca “estimarea privind pierderea de gheata din Groenlanda si Antarctica este actualizata”. Tot ea a mai adaugat ca a observat pierderi marite ale calotei glaciare din Islanda anul trecut. “Vara lui 2019 a fost foarte calda in aceasta regiune” a mai adaugat Aðalgeirsdóttir.
Foto: freepik
