Multe dintre provocarile energetice viitoare ale lumii raman pe umerii unei generatii mai tinere. Dar cine sunt acestia si ce anume ii motiveaza? Inside Energy s-a intalnit cu unii dintre cei mai importanti lideri ai generatiei Y in cadrul uneia dintre cele mai mari reuniuni din industrie, ce a avut loc in Norvegia, in cadrul ONS 2018. Iata ce au avut acestia de impartasit lumii.

Sondele petroliere pot functiona ca niste frigidere inteligente

Theresa Nordbo are 29 de ani si este manager de proiect la West Control. Compania norvegiana de tehnologie da sondelor petroliere capacitati internet, avand ca obiectiv imbunatatirea productivitatii acestora. Compania sa conecteaza sondele petroliere la “Internet of Things” (Internetul Lucrurilor), adaugand senzori si conectare internet obiectelor fizice, pentru a masura mai exact fluxul prin conducte. Asta inseamna ca sondele pot actiona ca un frigider smart, care comanda lapte sau paine cand are nevoie. Daca o sonda de petrol are nevoie de componente sau ingineri, acestea ii sunt livrate instant. Lumea capata din ce in ce mai multa viteza si are mai multe nevoi, asa ca este necesar sa intensificam lansarea acestui gen de inovatii.
“Inca de mica mi-au placut matematica, chimia si fizica. Mi-am luat licenta in ingineria petrolului si masterul in economie industriala, pentru ca am vrut sa vad ambele parti: economia si ingineria. Asta m-a facut sa am azi un job in care folosesc tehnologia pentru a imbunatati lucruri precum productia si siguranta in domeniul petrolului si gazelor” spune Theresa. “Industria petrolului si gazelor va fi acolo cat timp voi lucra eu. Dar industria necesita reinnoire. Are nevoie sa faca procesele mai precise, cu mai putine emisii, mai rapide si sa poata exploata potentialul fiecarei masini”, adauga ea.
Viitorul poate insemna platforme fara oameni. Asta inseamna imbunatatirea tehnologiei pana la punctul in care sa poti sta pe uscat in timp ce robotii fac masuratori pe fundul marii. Singura limita este imaginatia!

Suntem in business-ul rezolvarii problemelor tehnice

Marcus Risanger este un inginer petrolist in varsta de 28 de ani la Ridge, o firma de consultanta petroliera din Norvegia care ii ajuta pe operatorii din domeniul gazelor si petrolului sa isi mentina echipamentele de forare si puturile in stare de functionare sigura si usoara.
“Produsele din petrol sunt omniprezente. Ele au aplicabilitate in toate aspectele vietii noastre. Conducem pe asfalt, purtam jachete din polar si folosim ecrane de computer si telefoane mobile. Nu poti doar sa bati din palme si sa faci toate astea sa dispara. Pana cand lumea “se va intarca” de la hidrocarburi si va folosi mai multe surse regenerabile de energie – combinatia dintre oameni si tehnologia noua va fi necesara pentru a produce petrol si gaze in mod sigur si eficient” crede Marcus. “Sa luam exemplul sondelor complet autonome, care au roboti pentru forat pe fundul marii, controlati de ingineri aflati pe uscat. Ele sunt parte a unui pas important catre eficienta, pe care lumea va trebui sa il faca mai devreme sau mai tarziu.
Abilitatile pe care eu le invat in acest domeniu nu sunt neparat specifice petrolului si gazelor, pentru ca industria utilizeaza tehnologii transferabile si in alte sectoare, de la medicina la construirea de tuneluri. Noi facem ceea ce face orice alt inginer din lume – rezolvam probleme tehnice” mai spune el.

Industria trebuie sa inoveze sau se va confrunta cu esecul

Tore Hovland, in varsta de 22 de ani, a infiintat compania de software NovoTech si lucreaza in cercetare si dezvoltare la Vision IO, o companie norvegiana de tehnologie care furnizeaza camere profesioniste pentru companii, pentru inspectarea puturilor de petrol si gaze.
“Compania pentru care lucrez eu, produce camere care inspecteaza puturile, operand in conditii extreme: temperaturi inalte si presiuni mari. Cristalele de safir ale camerelor noastre digitale pot suporta presiuni de 5.7 tone, ceea ce inseamna echivalentul a doua SUV-uri. Ele dau operatorilor o imagine rapida, vizuala a puturilor. Cea mai mare provocare pe care o are de infruntat compania mea este sa ii determine pe ceilalti sa adopte aceasta inovatie.
Petrolul si gazele necesita, de asemenea, gasirea de noi modalitati de a procesa cantitati uriase de date. NovoTech, o companie pe care eu am fondat-o, produce softuri care pot vizualiza modele 3D uriase ale unei sonde de petrol pe o tableta obisnuita, pe telefon sau pe laptop.
In viitor, doar companiile care vor cauta moduri inovatoare de a lucra, vor reusi!” spune Tore Hovland.

Dezafectarea este un job de o viata

Nora Enge Wanvik, este inginer de foraje si puturi la compania de energie globala Equinor. Rolul sau implica extinderea duratei de viata a campurilor de petrol prin tehnologii noi.
“Echipa mea intervine ori de cate ori se intampla ceva rau cu fluxul de petrol, reparand echipamentele care au probleme. Noi colectam date pentru a ajuta companiile sa descopere de ce puturile lor nu sunt performante. De asemenea, tot noi ajutam la cresterea productiei prin deschiderea de noi parti ale rezervorului dintr-un put. In general, incercam sa maximizam petrolul din campurile pe care le avem deja.
Daca alegi domeniul dezafectarii, vei avea un job atata timp cat poti munci, adica o multime de provocari uimitoare din punct de vedere tehnic si din punct de vedere al sigurantei. Vad in acest moment cum sunt dezvoltate inovatii extrem de interesante care au ca scop sa asigure dezafectarea acestor puturi in mod responsbail. Imi place faptul ca jobul meu nu se refera la forarea de noi puturi ci la maximizarea a ceea ce putem extrage din cele existente deja.
Realitatea este ca noi oamenii avem nevoi in ceea ce priveste energia si aceste nevoi sunt in crestere. Asadar, cu exceptia situatiei in care reducem din standardele noastre de viata, atunci stoparea productiei de petrol nu este o optiune reala.

“Captarea si stocarea carbonului – un pilon al Acordului de la Paris”

Emil Yde Aasen, inginer mecanic in varsta de 27 de ani, la unitatea Shell din Stavanger, Norvegia, proiecteaza instalatii care capteaza si stocheaza dioxidul de carbon in straturile profunde ale pamantului, impiedicand eliberarea acestuia in atmosfera.
“Astazi lumea inca depinde la nivel mare de combustibili fosili. Exista un decalaj intre ceea ce face industria pentru a decarboniza si ceea ce crede publicul ca se intampla. Dar eu prefer sa fiu in interior, lucrand si contribuind la accelerarea tranzitiei catre un sistem energetic mai sarac in carbon, mai degraba decat sa critic din afara viteza redusa a schimbarii…
Inca sunt incantat de lucrurile pozitive care se intampla in aceasta industrie. Una dintre activitatile mele este sa captez carbonul din surse industriale precum productia de ciment si incinerare de reziduuri, si apoi sa il injectez in siguranta in pamant.
Eu proiectez instalatiile care primesc carbonul. Asta inseamna calcule referitoare la tipurile de pompe si la presiunile necesare pentru a face asta in siguranta. Lucrez, de asemenea, pentru dezvoltarea modelului de afacere pentru acest tip de captare si stocare a carbonului”.
Captarea si stocarea carbonului CCS este unul dintre pilonii de care ar trebui sa se tina cont pentru ca lumea sa reuseasca sa decarbonizeze si sa atinga obiectivele Acordului de la Paris. Fara CCS, Grupul Interguvernamental pentru Schimbare Climatica preconizeaza ca vor fi atinse costuri duble pentru indeplinirea acestor obiective.

Foto: freepik