Sustenabilitatea este un subiect care a atras foarte multa atentie, singura care a depasit-o ca importanta fiind pandemia cauzata de COVID-19. Dar sustenabilitatea va ramane un subiect cheie pentru banci in anul 2021, din multe puncte de vedere.
Pactul Verde European – renuntarea la planul de actiune
Evolutia reglementarilor care reflecta ambitiile climatice in Europa a fost in mod clar mai accelerata in ultimii cativa ani, dupa ce Comisia Europeana si-a publicat ambitiosul plan de actiune pentru finantarea dezvoltarii sustenabile in martie 2018. Acest plan de actiune a identificat 10 actiuni individuale avand ca scop, printre altele, redirectionarea fluxurilor de capital catre investitii sustenabile, ceea ce a condus la un influx de propuneri legislative.
Unul dintre cele mai importante efecte legislative ale planului de actiune cu privire la finantarea sustenabila este regulamentul privind taxonomia care a intrat in vigoare pe 12 iulie 2020. Regulamentul privind taxonomia ofera un sistem unificat de clasificare pentru activitatile sustenabile si una dintre cerintele esentiale ale regulamentului este ca firmele sa includa in declaratia lor non-financiara informatii despre masura in care activitatile lor sunt sustenabile din punct de vedere al mediului.
Regulamentul privind taxonomia este, de asemenea, si coloana vertebrala pentru stabilirea standardului obligatiunilor verzi – GBS – al Uniunii Europene. Proiectele verzi eligibile finantate de o obligatiune verde UE trebuie sa contribuie la obiectivele de mediu, asa cum sunt ele identificate prin taxonomie.
Pe 11 decembrie 2019, Comisia Europeana a prezentat Pactul Verde European, care reia angajamentul Comisiei de a combate provocarile legate de clima si de mediu.
Pactul Verde European este vazut ca o parte integranta a strategiei Comisiei de a implementa agenda pe 2030 a Natiunilor Unite si obiectivele de dezvoltare sustenabila. Harta initiala a principalelor politici vizand atingerea Pactului Verde European printre alte obiective isi propune sa creasca ambitiile UE privind climatul in perioada 2030 – 2050.
In acest scop, Comisia Europeana si-a publicat, pe 4 martie 2020, propunerile privind o lege europeana a climatului, care ar stabili un target legal la nivelul intregii Uniuni Europene privind neutralitatea climatica pana in 2050, obligatoriu pentru toate institutiile si guvernele nationale din Uniunea Europeana.
Pentru a asigura coerenta cu obiectivul privind neutralitatea climatica, propunerile legislative privind climatul reitereaza angajamentul asumat prin Pactul Verde European privind explorarea optiunilor de ridicare a targetului UE privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030, si stabilirea unui nou obiectiv ce vizeaza reducerea emisiilor cu 50% – 55% fata de nivelurile din 1990.
Aceasta noua ambitie a fost, de asemenea, luata in discutie si de catre Grupul de Experti Tehnici (TEG) in stabilirea pragurilor actualizate pentru criteriile de evaluare tehnica a taxonomiei, publicate in martie 2020.
In septembrie 2020, Comisia si-a modificat obiectivul in ceea ce priveste reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera la cel putin 55% pana in 2030. La 7 octombrie 2020, in cadrul unui scrutin privitor la Legea Europeana a Climei, Parlamentul European a ridicat si mai mult stacheta privind reducerea emisiilor, pana la un prag de 60%, pana in 2030, indemnand Comisia sa stabileasca, de asemenea, un obiectiv intermediar pentru 2040 in urma unei evaluari de impact.
Aceasta ar trebui sa se asigure ca UE ramane pe drumul cel bun catre atingerea obiectivului de neutralitate climatica pana in 2050. In plus, Parlamentul European a subliniat ca nu numai UE, ci si toate statele membre in mod individual ar trebui sa devina neutre din punct de vedere climatic pana in 2050 si ar trebui sa se inscrie apoi pe o traiectorie a emisiilor negative.
Mai recent, la 23 octombrie 2020, Consiliul European a luat o pozitie partiala cu privire la Legea Climei, dar fara sa faca referire deocamdata la un target actualizat privind emisiile de gaze cu efect de sera pana in 2030. Consiliul este de parere ca e nevoie de mai multa munca pentru a ajunge la un acord cu privire la un astfel de target in randul statelor membre. Consiliul a cerut, de asemenea, Comisiei sa propuna un target intermediar pentru 2040.
Toate acestea duc la o intrebare legitima: in ce masura aceste ambitii privind reducerea emisiilor vor avea ca rezultat praguri mai stricte de screening tehnic pentru activele verzi si/sau praguri ale criteriilor de screening tehnic chiar mai stricte fata de cele propuse de Grupul de Experti Tehnici in martie 2020.
Se anticipeaza ca CE va publica in curand proiectul de regulament privind reducerea atenuarea schimbarii climatice si adaptarea la aceasta si va adopta un act delegat in acest sens, la finele acestui an.
Noua strategie financiara sustenabila si standardul obligatiunilor verzi
Comisia Europeana a estimat ca, pentru atingerea obiectivelor climatice si energetice pentru 2030, stabilite prin Acordul Verde, este necesara o suma suplimentara de 260 de miliarde de euro in investitii anuale. Deoarece sectorul privat este considerat esential pentru finantarea tranzitiei ecologice, Comisia Europeana intentioneaza sa adopte o strategie noua de finantare sustenabila, pana la finele anului 2020, care se va baza pe cele zece actiuni definite in martie 2018.
Acest lucru va mentine pe primul loc din agenda subiecte familiare, precum integrarea sustenabilitatii in cadrele de guvernanta corporativa, concentrarea sporita pe evolutiile pe termen lung si aspecte legate de sustenabilitate, precum si prezentari ale companiilor si institutiilor financiare privind informatii climatice si de mediu.
De asemenea, sistemul UE de etichetare ecologica pentru produsele cu amanuntul si standardul UE privind obligatiunile verzi vor face parte din discutia privind noua strategie fincanciara sustenabila. Acelasi lucru este valabil si pentru informatiile care trebuie furnizate investitorilor in obligatiuni verzi sau pentru evaluarea ulterioara a adecvarii cerintelor de capital existente pentru activele verzi.
Pe 8 aprilie 2020, Comisia Europeana a lansat o consultare cu privire la noua strategie de finantare sustenabila pentru a colecta punctele de vedere ale partilor interesate, in vederea dezvoltarii strategiei. Intrebarile au fost in mare parte pe linia celor trei actiuni principale identificate pentru noua strategie de finantare sustenabila, implicand o gama larga de subiecte care au fost abordate in planul din martie 2018.
Important este ca noua strategie este axata pe modul in care institutiile financiare pot contribui la o economie mai verde, si nu este vorba despre „ecologizarea” sistemului financiar.
Pe de alta parte, la 12 iunie 2020, Comisia Europeana a publicat o consultare care abordeaza posibilitatea unei initiative legislative privind standardul European al Obligatiunilor Verzi, asa cum este sugerat in ghidul de utilizare al TEG privind standardul UE al Obligatiunilor Verzi. Consultarea atinge aspecte precum oportunitatea utilizarii veniturilor din obligatiunile verzi 100% pentru (re)finantarea activelor verzi, asa cum prevede taxonomia.
O alta problema importanta este daca o obligatiune verde a UE ar trebui sa isi mentina statutul de „obligatiune verde” pana la scadenta, stiind ca criteriile de evaluare tehnica a taxonomiei vor fi revizuite periodic si ar putea duce la incapacitatea proiectelor de a mai fi eligibile in conformitate cu criteriile recalibrate de evaluare tehnica a taxonomiei.
Consultarea solicita, de asemenea, feedback cu privire la necesitatea unor stimulente financiare specifice sau alternative pentru sprijinirea preluarii obligatiunilor verzi UE, asa cum sunt schemele publice de garantare, oferite la nivelul Uniunii Europene.
Emisiunile bancare sustenabile
Piata obligatiunilor sustenabile a cunoscut o crestere rapida, inclusiv a obligatiunilor bancare.
In primele zece luni ale anului 2020, au fost emise obligatiuni sustenabile in valoare de 33 miliarde de euro, pe segmentul financiar, din care 25 de miliarde de euro au fost emise numai de catre banci. Aceasta suma acopera numai instrumentele exprimate in euro, cu o valoare minima de 250 milioane de euro si comercializate cu o utilizare sustenabila dedicata a incasarilor.
Prin urmare, tiparul de sustenabilitate de la inceputul acestui an si pana in prezent aproape echivaleaza cu oferta financiara sustenabila in valoare de 35 miliarde de euro din anul fiscal 2019, din care 30 miliarde de euro au fost emise de banci.
Aceasta este o realizare destul de importanta, data fiind scaderea semnificativa a ofertei de obligatiuni bancare din 2020, in contextul pandemiei. Emisiunea in valoare de 8 miliarde de euro de obligatiuni garantate sustenabile a depasit chiar si oferta de anul trecut, cu aproape 2 miliarde de euro, in timp ce oferta de obligatiuni garantate de referinta a scazut anul acesta cu aproximativ 40 miliarde de euro in comparatie cu anul trecut.
Modelul nesecurizat de aprovizionare sustenabila se potriveste mai mult sau mai putin cu tendinta observata peste tot in ceea ce priveste oferta bancara. Oferta a fost deosebit de lenta in ceea ce priveste obligatiunile senioare, un sector in care pana la acest moment al anului 2020 se inregistreaza deja o scadere de 4 miliarde de euro fata de intregul an 2019.
In schimb, emiterea de oligatiuni surbordonate de catre banci in format sustenabil a crescut de la 1 miliard de euro in 2019 la 2.5 miliarde in 2020, anul acesta avand de-a face chiar cu prima obligatiune EURAT 1 in format verde.
Emisiunile sustenabile – pronostic de crestere in 2021
Pentru 2021 exista asteptari ca bancile sa emita obligatiuni sustenabile denominate in euro, in valoare de 32 de miliarde de euro (cu o valoare minima de 250 de milioane de euro), de la o valoare de 25 de miliarde anul acesta. Din aceasta suma, 10 miliarde vor fi emise in obligatiuni acoperite (versus 8 miliarde in 2020) si 22 de miliarde de euro in alte obligatiuni bancare (versus 17 miliarde de euro in 2020), majoritatea senioare (20 de miliarde de euro).
Activele verzi (re)finantate prin incasarile din obligatiuni au, prin definitie, date de expirare mai scurte, ceea ce duce la indoieli ca incasarile dintr-o obligatiune pot continua sa fie reinnoite in suficiente active ecologice noi eligibile, pe durata perpetua a obligatiunii. In plus, instrumentele AT1 sunt cele mai profunde instrumente de obligatiuni subordonate, primele care absorb pierderile dupa capitalul CET1.
Riscurile mai ridicate implicate in obligatiuni par in contradictie cu caracterul durabil al investitiei in obligatiuni. Mai mult, investitorii in materie de sustenabilitate urmeaza in mod obisnuit indici comuni ai pietei obligatiunilor, cum ar fi indicii Bloomberg Barclays sau Markit iBoxx, care nu accepta obligatiunile AT1 (adesea sub-IG), ca instrumente eligibile pentru indicii lor.
Oferta face o trecere modesta catre social
Activitatea mai lenta pe piata primara a obligatiunilor bancare din 2020 a avut ca efect in primul rand o emisiune sustenabila bancara verde mai mica.
Per ansamblu, bancile au tiparit mai multe obligatiuni sociale comparativ cu anul trecut, un lucru care poate fi explicat partial prin criza COVID-19, care a facut ca unele banci sa profite de ocazie pentru a tipari o obligatiune sociala pentru a finanta pandemia de coronavirus.
Anul acesta au fost emise obligatiuni senioare legate de COVID-19 in valoare de 3 miliarde de euro, aproximativ 75% din emisiunile totale de obligatiuni senioare sociale de anul acesta.
Emisiunile sociale ale bancilor castiga avant pe fondul scaderii ofertei verzi
Desi criza provocata de COVID-19 ar putea continua sa ofere sprijin pentru emiterea de obligatiuni sociale, se asteapta ca in 2021 emisiunile bancare sa ramana dominate in principal de emisiile verzi. Specialistii se asteapta ca anul viitor bancile sa emita obligatiuni verzi in valoare de 23 de miliarde de euro, obligatiuni sociale in valoare de 7 miliarde de euro si obligatiuni de sustenabilitate in valoare de 2 miliarde de euro.
Acestea fiind spuse, pandemia a adus cu siguranta oferta sociala in prim plan.
Intre timp, in cadrul consultarilor din iunie privind Obligatiunile Verzi, Comisia Europeana a facut, de asemenea, un pas lateral catre social, avand in vedere cresterea inregistrata anul acesta in ceea ce priveste emiterea de obligatiuni sociale, ca raspuns la pandemia COVID-19. Consultarea a ridicat doua intrebari:
a) obligatiunile sociale sunt un instrument important pentru atingerea obiectivelor sociale? b) obligatiunile sociale legate de COVID-19 contribuie la finantarea raspunsului public si privat la impactul socio-economic al pandemiei sau ar trebui vazuta mai ales ca un instrument de marketing cu impact limitat?
Comisia spera, de asemenea, sa primeasca feedback cu privire la problema necesitatii elaborarii unui standard oficial al obligatiunilor sociale ale UE care vizeaza obiectivele sociale, si unui standard UE provind obligatiunile de sustenabilitate, care sa acopere atat obiectivele de mediu, cat si pe cele sociale.
Revizuirea politicii monetare a BCE
Pana la mijlocul anului 2021, se asteapta ca BCE sa finalizeze revizuirea strategiei sale de politica monetara.
Una dintre intrebarile evaluate in scopul revizuirii politicii este modul in care aspecte precum ocuparea fortei de munca, incluziunea sociala si schimbarile climatice se incadreaza in mandatul Bancii Centrale, avand in vedere riscurile pe care le prezinta pentru stabilitatea financiara.
Ideea ca politica monetara ar trebui sa aiba un rol in atingerea obiectivelor de mediu a fost dezbatuta intens, chiar si in cadrul BCE. Unele voci sustin ca Banca Centrala ar trebui sa se concentreze exclusiv pe obtinerea stabilitatii preturilor si nu ar trebui sa stabileasca obiective de mediu. Cu toate acestea, daca BCE ar concluziona ca factorii sociali si climatici trebuie sa se incadreze in mandatul sau, ar avea la dispozitie mai multe optiuni pentru a le urmari.
Stabilirea unui program separat de creditare ecologica este una dintre optiunile despre care s-a discutat. Un astfel de program verde TLTRO ar trebui sa fie orientat catre imprumuturile oferite gospodariilor si intreprinderilor care indeplinesc anumite obiective de mediu.
O alta optiune mentionata des este aceea de a pune un accent mai puternic pe obligatiunile sustenabile, in cadrul programelor de achizitie de active ale BCE.
De asemenea, BCE ar putea aduce modificari cadrului sau de garantii, atribuind:
- Reduceri mai favorabile datoriei sustenabile constituite ca garantie.
- Reduceri mai favorabile datoriei constituite ca garantie emisa de companii care indeplinesc anumite criterii sau ratinguri minime de durabilitate
- Reduceri pentru companii care opereaza in sectoare sau regiuni considerate sustenabile.
Indiferent de abordarea sau abordarile pentru care va opta BCE, alegerea va avea implicatii pentru banci, fie in ceea ce priveste stimulentele oferite pentru dezvoltarea in continuare a registrelor de imprumut ecologic, fie in alt mod in ceea ce priveste finantarea lor ecologica. Oricum ar fi, punerea in practica a acestor optiuni ar depinde probabil de taxonomie si de completa operativitate a standardului de obligatiuni verzi.
Foto: freepik
