Incendiile nimicitoare de vegetatie, poluarea sonora si alte amenintari iminente la adresa mediului ar putea cauza daune ecologice la scara larga si trebuie remediate urgent, se arata intr-un nou raport al Programului de Mediu al ONU (UNEP).
“Raportul Frontiers identifica si ofera solutii pentru trei probleme de mediu ce necesita atentia si actiunea guvernelor si opiniei publice” spune directorul excutiv al UNEP, Inger Andersen.
“Zgomotul, Flacarile si Neconcordantele: Probleme Emergente de Interes Ecologic”, cel de-al saselea raport, atrage atentia asupra problemelor de mediu ce ar putea face ravagii la nivel regional si local, daca nu sunt rezolvate cat mai devreme.
Tulburarea ciclurilor naturale de viata
Ultimul raport, lansat cu cateva zile inainte de Adunarea pentru Mediu a Organizatiei Natiunilor Unite (UNEA) pune accentul pe amenintarile din ce in ce mai mari la adresa sanatatii publice care afecteaza ciclurile naturale de viata si care au consecinte ecologice profunde in intreaga lume.
“Poluarea fonica urbana, incendiile de vegetatie si schimbarile fenologice – cele trei subiecte ale acestui raport Frontiers – sunt probleme care subliniaza nevoia urgenta de a aborda tripla criza planetara a schimbarii climatice, a poluarii si a declinului biodiversitatii” a spus Andersen.
Poluarea fonica: un ucigas zgomotos
Sunetele nedorite, prelungite, si de o intensitate ridicata provocate de traficul rutier, de caile ferate sau de activitatile de agrement, dezechilibreaza sanatatea si starea generala de bine, potrivit raportului.
Iritarea cronica si tulburarile de somn cauzate de trafic pot avea ca rezultat boli grave de inima si tulburari metabolice la indivizii foarte tineri si ii afecteaza cel mai mult pe varstnici si comunitatile marginalizate care traiesc in apropierea drumurilor aglomerate.
Poluarea sonora ameninta de asemenea si animalele, alterand comunicarea si comportamentele unor specii, printre care si pasari, insecte si amfibieni.
Raportul ii incurajeaza pe specialistii in urbanism sa prioritizeze reducerea zgomotului investind intr-o infrastructura urbana care sa creeze peisaje sonore favorabile, precum centuri de arbori, pereti verzi si mai multe spatii verzi in orase – oferind de asemenea si o serie de beneficii pentru sanatate.
Zona de Emisii Ultra-Scazute din Londra, noile piste pentru biciclete amplasate pe drumurile late din Berlin, precum si planul national al Egiptului de a combate zgomotul sunt exemple pozitive ce ar putea fi valorificate in incercarea lumii de a se reconstrui dupa era COVID.
Ritmurile vegetatiei si faunei
Fenologia este timingul etapelor recurente ale ciclului de viata, determinate de fortele de mediu si de modul in care animalele interactioneaza cu un ecosistem si raspund la conditiile schimbatoare.
Pantele si animalele din ecosistemele terestre, acvatice si marine folosesc temperatura, durata zilei sau precipitatiile ca indicii pentru momentele in care pot da roade, in care pot migra sau in care se pot transforma in alte moduri.
Cu toate acestea, schimbarea climatica afecteaza aceste ritmuri pentru ca planetele si animalele sunt fortate sa iasa din sincronizarea cu ritmurile lor naturale, ceea ce duce la desincronizari. Un astfel de exemplu este trecerea de la o etapa la alta a ciclului de viata al plantelor mai rapid decat la ierbivore, se arata in raport.
Pe de alta parte, indiciile climatice locale, ce declanseaza migratia pasarilor, pot sa nu mai prezica exact conditiile meteo la destinatie si in locurile de odihna de pe ruta acestora.
In cazul recoltelor, schimbarile fenologice legate de variatiile anotimpurilor reprezinta o dificultate pentru productia de alimente.
Raportul semnaleaza importanta cruciala a obiectivelor de conservare, asa cum sunt mentinerea habitatelor adecvate si conectivitatea ecologica, sau consolidarea integritatii diversitatii biologice si coordonarea eforturilor internationale pe rutele migrationale.
Mai presus de orice, insa, subliniaza importanta reducerii emisiilor de CO2 pentru a limita viteza incalzirii globale.
Incendiile salbatice
Raportul subliniaza ca intre 2002 si 2016, o medie de 423 de milioane de hectare din suprafata de teren a Pamantului – aproximativ marimea Uniunii Europene – a ars, anticipand ca e foarte probabil ca incendiile periculoase sa devina mai frecvente, mai intense si de o durata mai lunga, inclusiv in zonele neafectate anterior de incendii.
Schimbarea climatica poate incuraja incendii extreme de vegetatie, generand fulgere care pot aprinde alte incendii, mult mai departe de locul initial al incendiului si creand o asa numita bucla periculoasa de reactie.
Efectele pe termen lung asupra sanatatii umane se extind dincolo de cei care se lupta cu incendiile, de cei evacuati, sau de cei care si-au pierdut casele, agravand efectele in randul persoanelor cu boli pre-existente, al femeilor, copiilor, batranilor si saracilor.
In acelasi timp, carbonul negru si alti factori de poluare generati de incendiile de vegetatie pot contamina sursele de apa, pot grabi topirea ghetarilor, pot declansa alunecari de teren si pot transforma padurile tropicale in rezervoare de carbon.
Pentru a rezolva aceste probleme, raportul face apel la investitii mai mari in reducerea riscurilor asociate incendiilor de vegetatie; dezvoltarea abordarilor de management al preventiei si al raspunsului, si refinantarea capacitatilor de teledetectie, precum satelitii si radarele.
Sursa: https://news.un.org/en/story/2022/02/1112162
Foto: freepik
