Monika Kosinska, manager de program in cadrul Diviziei Guvernarea pentru Sanatate a Organizatiei Mondiale a Sanatatii explica de ce aerul pe care il respiram este ucigasul din umbra al Europei.
Aerul toxic este o “urgenta globala tacuta a sanatatii publice” potrivit directorului general al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Dr Tedros Adhanom Ghebreyesus, iar aceasta se intampla la scara larga. 9 din 10 oameni respira in acest moment aer poluat, care omoara sapte milioane de persoane in fiecare an.
Prejudiciile alarmante pe care poluarea aerului le aduce sanatatii pot fi masurate prin faptul ca inimile tinerilor care traiesc in orase contin miliarde de particule toxice de poluare a aerului, iar asta se intampla chiar si in cazul copiilor cu varste de trei ani.
Aceasta povara a sanatatii se abate asupra celor mai vulnerabile grupuri ale populatiei – copiii, ca si asupra grupurilor cu un statut socio – eccomic inferior si asupra comunitatilor excluse.
Poluarea aerului este cauza unei treimi din decesele cauzate de accidente vasculare, cancer de plamani si boli de inima. Aceasta cauza de mortalitate a depasit chiar si inactivitatea fizica, abuzul de alcool, obezitatea si – in calitate de factor de risc pentru bolile netransmisibile – a devenit cea de-a doua cauza a deceselor provocate de bolile netransmisibile.
Potrivit UNESCO, pana in anul 2050, 60% din populatia lumii va fi urbana, in comparatie cu procentul actual, de 55%. Iar zonele urbane sunt extrem de imbacsite cu niveluri din ce in ce mai mari de aer poluat, pe masura ce orasele devin tot mai fierbinti si mai aglomerate, iar nivelul traficului creste. Aceasta realitate ridica intrebari cu privire la tipul de schimbare disruptiva care ar putea ajuta orasele sa combata extrem de serioasa problema a poluarii aerului si, in consecinta, povara tot mai mare a bolilor netransmisibile si a modului in care urbanizarea poate progresa intr-o maniera cat mai sustenabila.
Chiar daca poluarea aerului este perceputa ca un produs secundar al metropolelor uriase din Asia, in Europa nivelul de poluare este de fapt mai mare decat media globala. In anul 2016, peste 550.000 de oameni au murit prematur pe intregul continent din cauza aerului murdar. Un studiu recent publicat in European Heart Journal sugereaza chiar ca cifrele ar putea ajunge in curand la 800.000 de decese anual.
Gradul ridicat de urbanizare (74%) este motivul care cauzeaza aerul de proasta calitate al Europei, iar estimarile spun ca pana in anul 2050 acest nivel ar putea ajunge practic pana la 84%. Pentru a contribui la gasirea de solutii, in primul rand trebuie sa facem diferenta intre poluarea mediului ambient si poluarea aerului din incinte.
Cel dintai rezulta in mod principal din emisiile provenite din sectorul transporturilor, din activitatile industriale, precum si din sectorul energetic, in timp ce al doilea din arderea de combustibili pentru gatit, incalzire si iluminat.
La nivel personal fiecare din noi poate ajuta, sa spunem, alegand mersul pe jos sau pe bicicleta ca mod principal de transport sau optand pentru generarea necesarului energetic al gospodariei din surse solare, insa din pacate cele mai multe surse de poluare a aerului depasesc cu mult controlul unui individ. Ele necesita o abordare a mai multor factori de decizie la nivel local, national si regional, in sectoare precum transporturi, energie, industrii si gestionarea deseurilor, precum si planificarea urbana.
Capitalele europene precum Copenhaga, Paris, Oslo si Helsinki au adoptat recent diverse initiative menite sa redreseze problema poluarii aerului, mai ales in domeniul transporturilor.
In Copenhaga zone mari sunt inchise vehiculelor, orasul a investit extreme de mult in piste pentru biciclete si chiar a deschis primul pod destinat ciclistilor in 2014; in plus Copenhaga are ca obiectiv sa devina complet neutra la carbon pana in anul 2025.
Parisul a interzis accesul masinilor in cartierele istorice mari din centru in weekend-uri si a introdus transport gratuit in perioadele evenimentelor majore.
Tehnologiile curate
Politicile si investitiile de succes in ceea ce priveste combaterea poluarii aerului includ tehnologii curate pentru reducerea emisiilor generate de furnalele industriale; gestionarea deseurilor urbane si din agricultura; captarea emisiilor de gaz metan; cresterea utilizarii de energie solara, eoliana si hidro pentru generarea de energie. Orasele in mod deosebit pot deveni mai sustenabile si pot promova sanatatea prin prioritizarea transportului urban rapid si prin retele de biciclete pentru cetatenii lor, marind eficienta energetica a cladirilor, incurajand sortarea si reciclarea deseurilor si infiintarea de spatii urbane verzi.
Partea delicata este ca doar solutiile locale si nationale nu sunt suficiente pentru a rezolva problema poluarii aerului, pentru ca aerul murdar nu se opreste la granitele nationale. Poluarea atmosferica transfrontaliera poate afecta, asa cum stim, sanatatea si starea de bine a oamenilor aflati la mii de kilometri distanta de sursa sa.
De aceea, exista o nevoie serioasa de unire a eforturilor internationale, mai ales prin acorduri de mediu, asa cum sunt Conventia Comisiei Economice pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite (UNECE) cu privire la poluarea atmosferica tranfrontaliera cu raza lunga si platformele de policitici, asa cum este Procesul European pentru Mediu si Sanatate.
In mod similar in anul 2017, 53 de tari au semnar Declaratia de la Ostrava, care a solicitat actiuni intensificate pentru combaterea numarului de 1.4 miliarde de morti premature atribuite factorilor de mediu, mai ales prin imbunatatirea calitatii aerului. Declaratia incurajeaza tarile europene sa sprijine orasele pentru a deveni mai sanatoase si mai sigure, prin promovarea unei planificari urbane sustenabile si care sustine sanatatea si prin gestionarea mobilitatii.
Investitiile in orase mai sanatoase avand ca scop reducerea poluarii aerului si a incidentei bolilor netransmisibile poate declansa de asemenea si un efect multiplicator ce ar duce la diverse beneficii atat pentru starea generala de bine, cat si pentru schimbarile climatice si pentru mediu. Expansiunea transportului public, a retelelor de ciclism si a zonelor de plimbare nu fac doar sa reduca poluarea aerului, dar cresc si gradul de activitate fizica al indivizilor, una dintre masurile cheie in scopul prevenirii bolilor netransmisibile.
Cresterea constientizarii
Constientizarea amenintarii pe care poluarea atmosferica o reprezinta fata de sanatatea globala a castigat tot mai mult avant in ultimele luni.
Prima conferinta globala cu privire la poluarea aerului si la sanatate a avut loc toamna trecuta, iar subiectul se va afla, de asemenea, pe agenda Forumului European pentru Sanatate de la Gastein.
Conferinta anuala programata pentru inceputul lunii octombrie la Bad Gastein, in Austria, aduce laolalta politicieni, cercetatori, societatea civila si reprezentanti ai industriei din Europa, precum si jurnalisti, pentru a discuta cele mai presante probleme de sanatate ale Europei si pentru a stimula actiunea pentru o schimbare radicala.
Evident, discutiile nu sunt suficiente! Urbanizarea – atat in Europa cat si la nivel global – se va accelera in deceniile urmatoare, asa ca toti factorii relevanti, de la guvern, industrii, societatea civila si pana la opinia publica in ansambul sau, trebuie sa isi uneasca fortele pentru solutionarea dar omniprezentei amenintari pe care poluarea atmosferica o reprezinta pentru noi toti.
Foto: freepik
