Peste jumatate dintre psihiatrii care au consultat copii si adolescenti in Anglia spun ca pacientii lor sunt tulburati si stresati cu privire la starea mediului, se arata intr-un studiu recent.
Constatarile arata ca actuala criza a climatului afecteaza starea mentala a tinerilor. Nivelurile de eco-anxietate observate au fost in mod notabil mai mari in randul tinerilor decat in randul populatiei generale, potrivit Colegiului Regal de Psihiatri, care si-a lansat recent resursele menite sa-i ajute pe copii si pe parintii acestora sa faca fata temerilor cu privire la colapsul ecologic.
In cadrul unui studiu efectuat la inceputul lui septembrie in randul membrilor sai angajati in NHS, organizatia a intrebat “Ati avut in ultimul an pacienti stresati cu privire la problemele ecologice?”.
Dintre psihiatrii pediatri din Anglia, 57.3% (47 din cei 82 care au raspuns) au dat un raspuns afirmativ. Procentul a fost cu 10% mai mare decat in randul respondentilor care au lucrat cu toate grupele de varsta, adica 47.9% (264 din 551).
Dimensiunea esantionului este mica si va fi necesara efectuarea unor studii mai detaliate, insa practicienii din domeniu au spus ca aceste constatari sunt in acord cu experienta lor.
Bernadka Dubicka, decanul Facultatii de Psihiatrie pentru Copii si Adolescenti de la Colegiul Regal de Psihiatrie, este de parere ca generatiile mai tinere cresc cu un context constant si normal de teama si ingrijorare cu privire la viitorul planetei. Alaturi de presiunile din social media, indoielile cu privire la dezinformare, iar mai nou COVID-19 si criza economica, spune ea ca afecteaza sanatatea mentala a tinerilor. “In ultimii ani, a aparut o serie complet noua de probleme. Toate acestea sunt aspecte cu care tinerii trebuie sa se confrunte, lucruri care le afecteaza viitorul” a spus psihiatrul, care lucreaza in acest domeniu de 25 de ani.
Ea a subliniat ca ingrijorarea cu privire la problemele de mediu este una normala, dar ca dusa la extrem ar putea declansa sau amplifica alte probleme de sanatate mentala.
“Nu vrem sa patologizam un raspuns normal. Insa eco-anxietatea poate evolua catre ceva nesanatos. Daca un copil are deja o problema de sanatate mentala, aceasta poate amplifica temerile si anxietatile. Daca un parinte vede schimbari la copilul sau, fie ca este mai retras, fie ca nu doarme sau nu mananca, este important sa ceara ajutor”.
Organizatia a pus mai mult accent pe aceasta problema in cursul acestui an. Criza ecologica a fost o tema centrala a conferintei sale anuale si va fi urmata de o serie de actiuni si evenimente, inclusiv o declaratie publica si un apel pentru mai multe cercetari in acest sens.
Specialistii organizatiei au pus cap la cap o lista de semne ale stresului ecologic – o stare de spirit proasta, neputinta, furie, insomnie, panica si vina – si a propus strategii de evitare a unei situatii in care aceste sentimente ar deveni coplesitoare.
Ei sfatuiesc parintii sa isi asculte copiii si sa le explice acestora ca astfel de griji cu privire la mediu sunt normale si ca sunt un semn al faptului ca sunt persoane carora le pasa. Ei recomanda petrecerea timpului in familie, in aer liber, si actiuni care ar putea ajuta – fie la nivel individual prin reducerea calatoriilor sau a consumului de carbuni, fie la nivel de grup.
O fosta pacienta, in varsta de 19 ani, spunea ca in cea mai rea perioada a sa, in urma cu trei ani, isi facea griji atunci cand zbura cu avionul, la gandul ca zborul sau ar putea duce la distrugerea atmosferei. “A fost ceva extrem. Mergeam deja la un psihiatru pentru o anxietate cauzata de alte motive. Iar problemele de mediu au perpetuat aceasta stare”, isi aminteste ea.
Astazi pacienta are o perspectiva mai echilibrata. Inca face tot ce poate pentru a reduce propriul impact asupra mediului, consumand mancare vegana, cumparand haine second-hand si mergand pe jos sau cu bicicleta cat mai mult posibil, dar realizeaza ca e imposibil ca actiunile unei singure persoane sa poata inclina balanta.
Desi starea de ingrijorare se mentine, ea se invinuieste mai putin pe sine insasi. “Stiu ca vor fi limite in ceea ce priveste ceea ce pot face in viitor, in functie de ceea ce se intampla in politica si mediu. Asta nu duce la anxietate, ci la frustrarea ca politicienii nu ii asculta destul de mult pe tineri. Politicienii ar trebui sa aiba o abordare mai echilibrata, iar in acest fel anxietatea generala s-ar diminua”, spune ea.
Implicarea activa tine anxietatea la distanta
Jenny Thatcher, conducatoarea programului pentru tineret al organizatiei Prietenii Pamantului, spune ca organizatia sa este martora unei cresteri a nivelului de constientizare fata de mediu si a ingrijorarii in randul tinerilor. Acest lucru este valabil in mod deosebit in randul celor direct afectati de incendii sau de inundatii. Dar ea spune ca anxietatea poate fi un factor declansator al unor actiuni pozitive in randul celor tineri.
„Fara a subestima sanatatea pihica, sentimentul ca poti face ceva si ca poti deveni un factor activ poate ajuta la mentinerea la distanta a anxietatii. Pana la urma, este vorba despre viitorul lor, iar anxietatea pare un raspuns sensibil si normal la ceea ce se intampla in lume. Am fost martorii unei dorinte masive de a ne organiza in mod colectiv si de a face fata crizei climatice, iar aceasta ofera tuturor motive de speranta. Iata deci ca, desi cifrele din acest raport pot fi ingrijoratoare, tinerii ofera si puterea exemplului”.
Varstnicii – grupul cel mai insensibil, adolescentii – grupul cel mai sensibil
Tensiunea pe care problema climatica o pune asupra unei stari mentale sanatoase reprezinta o preocupare din ce in ce mai pregnanta. Problemele au fost evidente initial in randul celor din prima linie – oameni de stiinta din domeniul climei, cercetatori si activisti – dintre care unii au cautat ajutor psihologic pentru a face fata unui numar de constatari si descoperiri negative. De atunci, au aparut informatii si statistici despre copii de varste mici care isi fac griji cu privire la incalzirea globala si despre parinti care solicitau sfaturi despre modul in care ar putea raspunde unor intrebari pe tema amenintarilor majore. In acest sens, au fost infiintate mai multe grupuri menite sa ofere sprijin celor care au nevoie.
Paul Hoggett, editor al lucrarii “Psihologia climatica: despre indiferenta fata de dezastre”, a subliniat ca segmentul de varsta in cadrul caruia ingrijorarile pe teme climatice au fost la cel mai scazut nivel a fost cel al persoanelor in varsta si cu mai putine studii. „Schimbarile climatice si distrugerea mediului ne ameninta cu sentimente puternice – pierdere, vinovatie, anxietate, rusine, disperare – care sunt greu de invins si care declanseaza mecanisme de aparare precum negarea si denaturarea, care ne pot submina capacitatea de a face fata problemei”.
In schimb, unul din sase tineri cu varsta de 17 ani din Marea Britanie sufera de tulburari psihologice si chiar mai multi (24%) au ajuns in situatia de a-si face rau singuri, conform unor cercetari recente.
Fetele, adolescentii albi, cei din medii sarace si adolescentii din comunitatea LGB+ sunt categoriile cu cele mai accentuate probleme de sanatate mentala la aceasta varsta, potrivit unui studiu al specialistilor Colegiului Universitar din Londra. Ei au analizat date colectate in perioada 2018-2019 de la peste 10.000 de participanti la Studiul Millennium Cohort Study, efectuat in randul persoanelor nascute intre anii 2000-2002, care aveau 17 ani la momentul studiului.
Conform studiului, proportia de tineri care si-au facut rau singuri in anul anterior a crescut la 24%, de la numai 15% in urma cu trei ani, cand aveau 14 ani. Proportia a crescut mai mult de dublu in randul baietilor cu varsta de 17 ani, ajungand de la 9% la 20%, in timp ce in randul fetelor cresterea a fost mai putin abrupta – de la 23% la 28%. Per ansamblu, 10% dintre fete si 4% dintre baieti si-au facut rau singuri intr-o tentativa de suicid.
Tinerii din segmentul de 40% cu venituri mai reduse au fost mult mai predispusi sa incerce sa isi ia viata decat semenii lor cu o situatie financiara mai buna, dar si mai predispusi sa sufere de tulburari. Adolescentii LGB+ au avut rate mult mai mari de tulburare (41%) fata de medie (16%), mult mai multi si-au facut rau (56% in comparatie cu 24%) si au fost de trei ori mai predispusi sa isi faca rau singuri cu tendinte suicidale (22%), in comparatie cu grupul per ansamblu (7%). Tinerii albi au avut o sanatate mentala mai slaba decat cei apartinand oricarui alt grup etnic.
Foto: freepik
