Asigurarea protectiei mediului, la fel ca si asigurarea securitatii nationale, este o functie ce ar trebui sa tina in primul rand de guvern. Conceptul de responsabilitate sociala corporativa pare, de aceea, un oximoron. Obiectivele corporatiilor private sunt generarea de profit, rentabilitatea capitalului propriu si cota de piata. Acestea sunt targeturi importante, iar incurajarea lor alaturi de initiativa privata a contribuit la bunastarea si situatia financiara buna a miliarde de oameni.
Corporatiile nu sunt menite sa fie instrumente ale altruismului. Iar guvernul trebuie sa se asigure ca obiectivele sectorului privat sunt atinse in mod legal si fara a dauna angajatilor, planetei sau populatiei.
Sectorul privat si presiunile pentru sustenabilitate
Si atunci, cum explicam eforturile si presiunea clare si evidente ale sectorului privat pentru sustenabilitatea mediului? Raspunsul este simplu: sectorul privat a inteles, in cele din urma, ca profitabilitatea, rentabilitatea si cresterea cotei de piata impun corporatiilor sa acorde atentie riscurilor prezentate de mediul inconjurator, impactului acestora asupra calitatii mediului si utilizarii parcimonioase a resurselor finite din ce in ce mai limitate.
Sectorul privat nu promoveaza sustenabilitatea mediului din altruism sau datorita ideologiei, ci pentru ca in aceasta zona se pot face bani.
Analistii conservatori sunt de parere ca regula propusa de SEC cu privire la divulgarea informatiilor climatice tine de un soi de febra a corectitudinii politice. Ceea ce este complet absurd! Nu trebuie decat sa ne uitam astazi la statul Florida si vom vedea impactul financiar al conditiilor meteo extreme accelerate de clima. Vremea extrema creeaza distrugeri incredibile si, prin urmare, prezinta un risc financiar, insa reconstructia ofera si oportunitati economice. Orice investitor care analizeaza profilul de risc al unei companii vrea sa cunoasca amprenta de carbon a acesteia si expunerea la impactul schimbarilor climatice. Investitorii au nevoie de informatii legate de amprenta de carbon, deoarece pentru orice analist sanatos este evident ca decarbonizarea este valul viitorului.
O companie care iroseste energie sau care nu analizeaza mediul de reglementare stimulat de schimbarile climatice este, prin definitie, o companie gestionata gresit. Mai mult, energia regenerabila este deja mai ieftina decat combustibilii fosili si, in curand, va fi si mai fiabila si mai convenabila. O companie care nu face eforturi pentru a reduce utilizarea combustibililor fosili nu este serioasa cu privire la eficienta si la limitarea costurilor. Presiunea pentru informatii climatice vine din partea acelorasi persoane care isi doresc si informatii financiare transparente si auditate: investitorii atenti.
Companiile si comunitatile bine manageriate si orientate catre viitor nu au nevoie de reguli impuse de guvern si nici de stimulente pentru a le convinge sa faca demersuri legate de sustenabilitatea mediului. Insa, din pacate, nu toate companiile sunt manageriate bine sau orientate catre viitor. Asa cum nici toate statele si comunitatile nu sunt. De aceea avem nevoie de reguli, reglementari si politici publice – pentru a-i impinge de la spate pe cei care au nevoie de asta si pentru a-i pedepsi pe cei care incalca legea.
Companiile auto – promotorii unui viitor mai verde?
Este remarcabil, insa, cate companii vad cum stau lucrurile si stiu ca ne indreptam catre un viitor fara combustibili fosili. Cel mai bun exemplu in acest sens este in industria autovehiculelor. Vara trecuta, California a anuntat ca in 2035 va interzice vanzarea vehiculelor cu motor cu ardere interna. General Motors a anuntat, de asemenea, ca incepand dim 2035 va vinde numai vehicule electrice. Este surprinzator, dar nu este o coincidenta.
Vehiculele electrice sunt departe de a fi perfecte din punct de vedere al mediului, insa ele reprezinta o imbunatatire importanta fata de vehiculele pe baza de combustibili fosili. Intr-un interviu cu directorul de sustenabilitate al General Motors, Kristen Siemen, reporterul Wall Street Journal Dieter Holger observa ca “vehiculele electrice promit sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera din domeniul transporturilor, despre care Natiunile Unite spun ca reprezinta aproximativ un sfert din emisiile asociate cu energia. Un studiu din 2022, realizat la Universitatea din Michigan, arata ca pe categoriile sedan, SUV si camionete, vehiculele electrice cu baterie au un total de emisii de gaze cu efect de sera cu aproximativ 64% mai mic decat vehiculele cu motor cu ardere interna din SUA. Iar emisii mai reduse inseamna oameni mai sanatosi. In SUA, tranzitia catre vanzari exclusiv de vehicule cu emisii zero si generarea de electricitate 100% fara combustie, in urmatorii 30 de ani, ar putea genera beneficii de peste 1.2 triliarde de dolari in domeniul sanatatii, potrivit Asociatiei Americane a Plamanului.
Si totusi, masinile electrice nu sunt o solutie miraculoasa. Aproape 10% dintre masinile din intreaga lume erau electrice in 2021, potrivit Agentiei Internationale pentru Energie, dar se estimeaza ca aceasta cifra va creste constant. Ascensiunea vehiculelor electrice solicita exploatarea mai semnificativa a metalelor critice, ce ar putea afecta mediul si electricitatea care inca este dependenta in mare masura de combustibili fosili”.
Cel mai frapant aspect legat de interviul cu Siemen este cat de minutioase si substantiale sunt eforturile General Motors de a reduce impactul vehiculelor sale electrice asupra mediului.
Interesul GM pentru sustenabilitatea mediului nu se rezuma la vehiculele sale electrice. Ca raspuns la o intrebare despre initiativele de sustenabilitate ale companiei care nu au legatura directa cu vehiculele electrice, Siemen a raspuns:
„Alte cateva lucruri la care lucram sunt proiecte din sfera eficientei energetice, eficientei apei, reducerii deseurilor – toate acestea nu sunt benefice doar pentru mediu, ci si pentru afaceri. De fiecare data cand folosim mai putin din aceste resurse, este un plus. Lucram pe aceasta zona de mult timp. Acestea au fost unele dintre primele obiective de sustenabilitate pe care le-am stabilit ca si companie in domeniul apei, energiei, eficientei, obiectivului de energie regenerabila, obiectivelor legate de deseuri – si am ajuns in punctul in care trebuie sa stabilim unele noi, pentru ca am facut o treaba grozava pe aceste zone”.
Un management corporativ competent necesita gestionarea eficienta a sustenabilitatii mediului. Poluarea inseamna deseuri, iar deseurile costa bani. Mai mult, pe o planeta din ce in ce mai aglomerata, eliminarea deseurilor a devenit costisitoare, iar eliminarea deseurilor intr-un mod care dauneaza vecinilor ar putea ajunge sa coste miliarde de dolari pentru o companie care polueaza.
Exista o sumedenie de exemple de companii care au invatat asta pe calea cea mai grea: de la miliardele de dolari pe care General Electric le-a platit pentru curatarea bifenililor policlorinati din raul Hudson, la multele miliarde platite de BP dupa deversarea dezastruoasa in Golful Mexic si pana la lectia dureroasa a celor de la Volkswagen, care au pierdut miliarde de dolari in penalitati, vanzari reduse si capitaluri proprii dupa ce au mintit cu privire la emisiile generate de vehiculele lor.
Atragerea de capital intelectual depinde de eforturile de sustenabilitate
Companiile care spera sa atraga capital intelectual trebuie sa fie capabile sa isi apere impactul asupra planetei atunci cand recruteaza talente. Angajatilor din corporatii private le place sa respire aer sanatos si spera ca si copiii lor vor mosteni o planeta locuibila. Ei sunt atrasi de companii bine manageriate si care respecta mediul inconjurator. In acelasi mod, companiile care sunt prielnice pentru un personal divers vor avea un bazin mai mare de angajati si, prin urmare, mai talentat, iar companiile care au relatii bune cu vecinii lor vor avea o probabilitate mai mare de a genera sprijin din partea comunitatii daca vor sa se extinda.
S-ar putea spune insa ca aceste considerente pe termen lung sunt uneori pe locul doi fata de nevoia imediata de profit, de rentabilitatea capitalului propriu si de cota de piata. Ceea ce este, fara indoiala, adevarat si de aceea guvernele trebuie sa creeze un nivel de reglementare sub care corporatiile sa nu poata cobori.
Organizatiile intra in cursa sustenabilitatii
Vestea buna este ca in acest moment numarul de organizatii private, nonprofit si guvernamentale care promoveaza sustenabilitatea mediului este impresionant.
Peste 90% din primele 500 de companii Standard and Poor’s produc acum rapoarte anuale de sustenabilitate. Potrivit Institutului de Guvernanta si Responsabilitate, o companie de consultanta din sfera ESG (Mediu, Social si Guvernanta), a carei serie anuala de cercetari “a inceput acum noua ani cu analiza activitatilor de raportare a sustenabilitatii pentru anul de publicare 2011, cand am constatat ca numai aproximativ 20% dintre companiile S&P 500 publicau un raport de sustenabilitate. G&A a constatat ca volumul de raportare a crescut constant in fiecare an din 2011 incoace, iar continutul rapoartelor s-a extins dramatic in timp. Pana in 2012, mai mult de jumatate dintre companii (53%) publicau rapoarte, iar procentul a crescut la 75% pana in 2014 si la 86% pana in 2018”.
O parte din aceste raportari sunt in mod clar greenwashing, insa ele sunt totusi un indiciu al unui trend in crestere in managementul sectorului privat. Cand SEC isi va finaliza cerintele privind comunicarea informatiilor climatice, fiecare corporatie tranzactionata la bursa isi va raporta riscul climatic si amprenta de carbon, iar aceste date vor contribui la orientarea capitalului catre companii mai ecologice.
Construirea capacitatii organizationale de a masura, analiza si raporta impactul unei companii asupra mediului este o conditie necesara dar nu suficienta pentru a reduce acest impact. Urmatorul pas este construirea capacitatii de a reduce impactul prin schimbari in ceea ce priveste procesele de lucru si/sau tehnologiile.
General Motors, impreuna cu multi alti producatori si organizatii de service, isi construiesc aceste capacitati. Acest gen de schimbari vor face posibila dezvoltarea economiei in paralel cu reducerea impactului asupra planetei. In acest fel, sustenabilitatea mediului va trece de la vorbe la fapte.
Foto: freepik
