Reducerea emisiilor de amoniac din agricultura va fi extrem de benefica pentru sanatatea globala, iar noile cercetari arata ca se poate face asta la costuri mici.
Poluarea aerului se afla pe pozitia a patra in topul principalilor factori de risc pentru decesele premature, la nivel mondial, dupa tensiunea arteriala ridicata, fumat si diete defectuoase. Obezitatea, malnutrititia si alcoolismul cauzeaza mai putine decese premature decat poluarea.
In general constientizam existenta poluarii atmosferice doar atunci cand vedem orase acoperite de smog, sau cand trecem pe langa furnalele uzinelor, insa poluarea este in mare parte invizibila. Iar, din pacate, tocmai factorii invizibili de poluare sunt cei mai periculosi pentru sanatate.
Pulberile in suspensie (PM) sunt particule care se gasesc in aer, inclusiv praf, cenusa, fum si picaturi lichide. Pulberile in suspensie cu un diametru mai mic de 2.5 micrometri (PM2.5) prezinta un risc mai mare pentru sanatate, pentru ca ele pot patrunde in plamani si in sistemul circulator. Se estimeaza ca PM cauzeaza anual milioane de decese premature si costa economia globala peste 5.7 miliarde de dolari anual.
Gaze precum dioxidul de sulf, oxizii de azot si amoniac sunt precursorii PM2.5 in atmosfera.
Dioxidul de sulf si oxidul de azot provin in principal de la centralele energetice in care se arde carbune, din emisii industriale si ale vehiculelor, in timp ce emisiile de amoniac provin in cea mai mare parte din surse agricole si naturale, inclusiv cresterea animalelor si ingrasaminte pe baza de amoniac.
Majoritatea reglementarilor cu privire la poluarea atmosferica s-au concentrat pe emisiile de oxid de azot si dioxid de sulf cauzate de productia de energie, de locuinte, de transporturi si de procesele industriale. Dar, desi natiunile dezvoltate si-au controlat emisiile de dioxid de sulf si oxid de azot din sectoarele energetice, emisiile de amoniac sunt in mare parte nereglementate si continua sa creasca.
Cea mai recenta cercetare a Universitatii din Melbourne analizeaza contributiile istorice si actuale ale amoniacului la poluarea globala cu PM2.5 si efectele pentru sanatatea umana, o zona neabordata pana acum.
Echipa Universitatii a dezvoltat si a aplicat un nou parametru cunoscut drept “cota de azot” (N-share) din poluarea cu PM2.5, pentru a cuantifica problema si pentru a stabili cum putem reduce eficient numarul de vieti pierdute si costurile PM2.5 pentru sanatate.
Indicele N-share
N-share reprezinta contributia de compusi de nitrogen reactiv (Nr) – amoniac si oxizi de azot – la concentratia totala de PM2.5.
Rezultatele Universitatii din Melbourne arata ca Nr reprezinta 39% din cota globala de expunere la PM2.5 in 2013, o crestere fata de nivelul de 30% inregistrat in 1990.
Din 1990 pana in 2013, numarul total de ani de viata pierduti (YLL) ca urmare a poluarii cu PM2.5 derivata din emisiile de Nr a crescut de la 19.5 la 23.3 de milioane la nivel global, cu costuri anuale pentru sanatate de 420 de miliarde de dolari in SUA.
Poluarea cu PM2.5 s-a inrautatit si in Africa si in Asia, mai ales in India si in China, care au avut parte de o crestere dramatica a emisiilor poluante. In schimb, in tarile cu venit mare poluarea s-a redus, ca rezultat al legislatiei de mediu.
Contributia separata si impactul asupra sanatatii al emisiilor de amoniac au crescut de la un nivel de 25% si 16.3 milioane de ani de viata pierduti in 1990, ajungand pana la 32% si 19.3 milioane de ani de viata pierduti in 2013. Pentru oxidul de azot, valorile au crescut de la 17% si 11.4 milioane YLL pana la 28% cu 16.2 milioane YLL in acelasi interval de timp.
Studiul subliniaza rolul important al emisiilor de amoniac in poluarea cu PM2.5, ele contribuind mai mult la poluarea cu PM2.5 decat emisiile de oxid de azot in majoritatea tarilor, un indiciu ca reducerea emisiilor de amoniac ar putea contribui la reducerea poluarii cu PM2.5 mai eficient decat alte componente ale PM2.5.
Reducerea amoniacului este calea corecta
Desi oamenii de stiinta sunt constienti ca reducerea poluarii ofera un castig economic net, analiza costuri-beneficii din cercetarea Universitatii din Melbourne arata ca reducerea amoniacului este mai eficienta ca si costuri decat a oxidului de azot pentru reducerea PM2.5. Aceasta ne ofera o cale clara si un fundament solid pentru politici publice mai bune.
Desi politicile stringente de reducere a emisiilor de oxid de azot ar putea imbunatati pe mai departe calitatea aerului, studiul sugereaza ca doar acestea nu sunt suficiente pentru a atinge targeturile legate de calitatea aerului, si nu vor fi la fel de eficiente precum reducerea amoniacului.
Cu toate acestea, analiza arata ca emisiile globale de amoniac ar putea fi reduse cu 50% la un cost total de implementare de aproximativ 38 de miliarde de dolari – mult mai ieftin decat costurile de sanatate, in valoare de 172 de miliarde de dolari.
Aceasta ar putea reduce, de asemenea, aproximativ 20% din utilizarea globala de ingrasaminte pe baza de azot, cu o valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari pentru fermieri – un plus pentru reducerea contributiei de amoniac la emisiile de gaze cu efect de sera.
Principalele oportunitati de reducere a poluarii atmosferice cu amoniac sunt in agricultura. Masurile de reducere sunt relativ usoare si ieftine, dar folosirea amoniacului are loc in multe afaceri individuale, asa ca va fi nevoie de schimbari facute de catre fermierii din diverse medii.
Cele mai promitatoare optiuni de control sunt cele care imbunatatesc eficienta generala a azotului a ingrasamintelor.
Politicile determina schimbare
Olanda si Danemarca au implementat deja politici pentru reducerea emisiilor de amoniac, ducand astfel la reduceri raportate ale emisiilor de 35-66% in perioada 1990-2011.
Alte tari le urmeaza si ele exemplul. Protocolul de la Gothenburg a stabilit limite pentru emisiile de amoniac, iar Uniunea Europeana s-a angajat sa reduca emisiile cu 6% pana in 2020, comparativ cu nivelurile din 2005.
China a abordat si ea reducerea emisiilor de amoniac din surse agricole in cadrul celui de-al 13-lea Plan pe 5 Ani (2016-2020), iar cercetarea anterioara a Universitatii din Melbourne arata ca 1/3 din emisiile agricole de amoniac ar putea fi reduse in mod fezabil prin politici precum subventiile pentru EEF si pentru utilaje de fertilizare.
Reducerea poluarii atmosferice va necesita abordari si monitorizare ample, precum si un lobby permanent pentru schimbari de politici, date fiind consecintele serioase pe care lipsa actiunii le are pentru sanatate si pentru mediu.
Foto: freepik
