Expertii vorbesc adesea despre trecerea economiei noastre curente la una de tip circular – dar ce inseamna asta? Publicatia britanica The Guardian ia in discutie ciclul potential de viata al unei sticle din plastic de dezinfectant, pentru a explora acest concept.
Pe o plaja din Haiti o sticla de plastic – una dintre miile de astfel de sticle de pe aceasta plaja si una dintre milioanele de sticle de plastic de pe plajele din intreaga lume – este culeasa intr-o zi de catre o persoana care o pune intr-un sac, alaturi de multe alte sticle de acelasi fel. Sacul este dus la un depozit, cantarit, iar colectorul primeste o suma de bani pentru valoarea plasticului adus. Colectorul este o persoana cu putine alte perspective de angajare, iar depozitul este detinut de Plastic Bank, o companie sociala cu sedii in tarile de coasta din intreaga lume.
Dincolo de Atlantic, o alta persoana scruteaza cu privirea rafturile unui magazin, in cautarea unei sticle de detergent de uz casnic – Bref, sa zicem – pe care o pune in final in cosul de cumparaturi.
Poate ca de departe cele doua secvente par a fi doua povesti separate… Insa ele sunt, de fapt, in stransa legatura una cu cealalta. Asta pentru ca vorbim despre povestea economiei circulare – una in care nu exista inceput, mijloc si nici sfarsit si unde solutiile urmeaza o varietate de modele.
Ce este economia circulara?
Economia circulara este o respingere a modelului industrial actual, de tipul “Obtine, produ, iroseste!”, in care resursele sunt extrase, cu ajutorul lor sunt produse bunuri diverse, care apoi sunt aruncate. Potrivit Fundatiei Ellen MacArthur, care militeaza pentru reducerea deseurilor, economia circulara ar trebui sa faca trei lucruri, “sa elimine deseurile si poluarea, sa mentina produsele si materialele in uz si sa regenereze sistemele naturale”.
Henkel, compania de bunuri de consum care produce acea sticla de detergent de uz casnic, alaturi de multe alte branduri de renume, s-a dedicat cresterii proportiei de plastic reciclat din produsele sale, pana la cel putin 30%, si renuntarii la plasticul de provenienta fosila virgina pana in 2025. Ei au incheiat un parteneriat cu Plastic Bank pentru a prelua plasticul aruncat, un demers care va acoperi o parte din aceasta proportie.
“Am constatat o crestere uriasa in ceea ce priveste angajamentele pe care companiile si le iau in sensul includerii de continut reciclat in produsele lor”, spune Leela Dilkes-Hoffman, analist senior pentru initiativa New Plastics Economy a Fundatiei Ellen MacArthur, citata de The Guardian. “Pentru moment, cantitatea de continut reciclat pentru care avem angajamente este mai mare decat cantitatea pe care preconizam ca o vom avea disponibila”, adauga ea.
Vestea cu privire la cererea de material reciclat este una excelenta pentru Plastic Bank si pentru industria de reprocesare. “Faptul ca avem aceste angajamente de business sprijina si sustin industria reciclarii. Nu are niciun rost sa concepi ambalaje reciclabile daca nu creezi apoi o piata pe care aceste materiale sa fie din nou cumparate si refolosite pentru un produs nou”. Intr-adevar, cei de la Henkel s-au angajat si ei sa faca pana in 2050 in asa fel incat toate ambalajele produse de ei sa fie reciclabile sau reutilizabile. Astfel, compania creeaza conditii favorabile pentru o economie circulara a plasticului.
Reciclarea este doar o parte a ciclului
Este important de remarcat, insa, ca o economie circulara a plasticului inseamna mult mai mult decat reciclare. Corporatiile mari precum Henkel dezvolta o serie intreaga de tactici precum reducerea folosirii plasticului in cadrul designului produselor, punand accent pe modele reutilizabile si reincarcabile, si incorporand plastic bio in produsele lor.
“In general, targetul nostru umbrela este acela de a face tranzitia catre o economie circulara, incorporand materiale reciclate si un design gandit pentru reciclare in faza de dezvoltare a produsului”, spune Philippe Blank, director pentru economie circulara si sustenabilitatea ambalajelor la Henkel Beauty Care.
Sa ne imaginam un alt scenariu pentru clientul din supermarket. In loc sa aleaga un produs care este conceput partial din plastic recuperat, acea persoana ia un recipient pe care il umple cu produs lichid de curatenie de la un dispenser de dimensiuni mari. Data urmatoare cand are nevoie de mai mult, el revine cu recipientul pentru reincarcare. Henkel are un astfel de sistem pilot in Cehia, iar magazine pentru refill, cu zero deseuri, apar tot timpul in UK si peste tot in Europa.
Un alt mod in care putem vorbi despre economia circulara ar fi daca persoana despre care vorbeam mai sus ar cumpara un plic mai mare de detergent lichid, pe care l-ar utilize, sa zicem, pentru a reumple de doua ori sticla. “Una dintre cele mai eficiente solutii de a impacheta bunuri lichide este in mod cert o punga flexibila” spune Blank, care adauga insa ca “trebuie sa ne asiguram ca aceste solutii flexibile sunt concepute pentru reciclare, nu pentru structuri supra-etajate care sunt dificil de reciclat, asa cum este adesea cazul cand vine vorba de flexibilitate. Avem o miscare masiva in cadrul industriei ambalajelor flexibile care incearca sa solutioneze aceasta problema”.
Cum ar fi, insa, sa scapam de ambalajele din plastic de tot? In mod cert aceasta ar fi cea mai buna solutie pentru a pune punct deseurilor din plastic, si se potriveste cu acel prim punct din definitia Fundatiei Ellen MacArthur: “elimina deseurile si poluarea prin design!”. Dar cum ar functiona acest indemn pentru produsele lichide, asa cum sunt detergentii sau produsele de curatenie? Dilkes –Hoffman spune ca fundatia incepe sa vada o schimbare de directie a companiilor, care cauta sa ofere produse solide. Asta poate insemna ca in cele din urma vei ajunge sa pui, de exemplu, o tableta de detergent concentrat intr-o cantitate anume de apa, acasa.
Exista, insa, o serie intreaga de provocari ce tin de capacitatea de a-i determina pe clienti sa adopte un astfel de produs. “Uneori aceste produse concentrate mai mici nu arata la fel de ispititor pe un raft, in comparatie cu o sticla de doi litri, desi 70% din acea sticla este de fapt apa”. Un astfel de model ar putea functiona bine, insa, intr-o lume din ce in ce mai orientata catre comertul electronic. “Este mult mai usor de trimis prin posta ceva fara apa, asa ca vorbim despre economii de pret in acest caz” spune ea.
Munca in colaborare
Dincolo de analiza acestor parghii pentru schimbare, o mare parte a economiei circulare a plasticului implica o retea uriasa de factori care colaboreaza. Henkel face parte din initiativa New Plastics Economy a Fundatiei Ellen MacArthur, si este membru fondator al Aliantei pentru Stoparea Deseurilor din Plastic.
Alianta actioneaza in sensul stoparii scurgerilor de deseuri de plastic in mediu; printre membrii sai se numara branduri de consum, producatori de rasina, producatori de ambalaje, reciclatori si companii de gestionare a deseurilor. Potrivit presedintelui si CEO-ului Aliantei, Jacob Duer, nu exista o singura solutie pentru a obtine o economie circulara reala a plasticului, astfel incat parteneriatele public-privat, precum acesta, sunt cruciale.
“Aceste parteneriate demonstreaza responsabilitatea colectiva pe care o impartasim in combaterea acestei probleme” spune el, adaugand ca “sectorul privat, guvernele locale si ONG-urile aduc toate o expertiza si experiente extrem de importante, care sunt de nepretuit pentru dezvoltarea de solutii adecvate”.
Dincolo de un mediu mai sanatos si mai rezilient, care este inerent unei economii circulare, aceste solutii adecvate pot oferi in plus si beneficii sociale.
Colectorul Haitian de deseuri de la inceputul acestui articol, si faptul ca reuseste sa isi gaseasca un loc de munca prin intermediul Plastic Bank, este o marturie a acestei realitati. Si desi plasticul nu ar fi trebuit sa ajunga deloc in mediu, crearea unui sistem in care el este pe cat posibil colectat si refolosit pentru alte produse, asa cum este si sticla de detergent de care vorbeam, este o parghie de schimbare.
Povestea economiei circulare este una in derulare, este complexa si are multe iteratii diverse. Pentru plastic in mod deosebit, exista o doza uriasa de inovatie, fie ca este vorba despre design pentru reciclare, dezvoltarea de modele care sa faca fata scurgerilor de plastic sau experimentarea unor variante pentru reutilizare si reumplere. Si desi este construita pe ideea de ciclu fara sfarsit, sa speram ca eforturile depuse ne vor ajuta sa asistam si la sfarsitul acestei ere a deseurilor din plastic.
Foto: freepik
