Un articol recent publicat pe site-ul Green Money e-jounal susține că societatea se deplasează rapid către o perioadă de declin structural (și eventual, brusc), în privința utilizării combustibililor fosili. Această idee are la bază o concepție potrivit căreia energiile regenerabile au devenit prea competitive din punct de vedere economic, iar combustibilii fosili nu pot ține pasul.
Dar dacă asta se poate aplica relativ la generarea de electricitate, ce înseamnă asta pentru sistemul energetic în ansamblu? Petrolul, gazul și cărbunele reprezintă 80% din consumul de energie primară, deși se susține adesea că aceasta nu este o imagine reprezentativă, întrucât un procent semnificativ din energia provenită din combustibilii fosili este irosită, în cazul centralelor termice de exemplu, prin pierderi de căldură, care nu survin în cazul noilor tehnologii. Trecând însă de la energia primară, la cea finală (adica energia pe care o folosim pentru diverse servicii, gen mobilitate – de exemplu petrolul este energie primară, în timp ce benzina este cea finală, produsul prelucrat), observăm că produsele petroliere, gaze natural și combustibili cum ar fi cărbunele metalurgic încă alcătuiesc două treimi din consumul de energie, energia electrică și termică, reprezentând doar puțin peste 20% din amestec. Echilibrul este dat de biocarburanți și deșeuri.
În prezent, electricitatea este produsă în principal din cărbune și gaze naturale, energia nucleară și hidroenergia constituind cea mai mare parte a diferenței. În anul 2014, producția de energie eoliană a crescut la 10%, iar cea solară la aproape 40%, comparativ cu anul anterior. Asta a contrastat cu o creștere generală cu 1.5% pe an în ceea ce privește producția de electricitate. Cu siguranță este posibil să ne imaginăm o lume în care energia solară și cea eoliană vor domina producerea de energie electrică, dar atunci trebuie să ne imaginăm și o lume în care electricitatea va deveni energia finală dominantă.
Iar asta este greu de imaginat în contextual în care chiar dacă vom ajunge la emisii de dioxid de carbon zero, electricitatea va continua să dețină maxim 50% din energia finală, ceea ce presupune că cealaltă jumătate va fi alcătuită din altceva.
Scenariul prezentat ilustrează o lume care încă are nevoie de mai multe tipuri de energie finală pentru a-și satisface nevoile. Hidrocarburile lichide, de exemplu, încă domină transportul maritim și aerian și chiar și transportul rutier de călători are nevoie de hidrocarburi.
Totuși, industria rămâne un mare utilizator al combustibililor termici, iar produșii săi, cimentul, produsele chimice și cele metalurgice sunt toți dependenți de utilizarea acestora în viitorul apropiat. Hidrogenul este un potențial combustibil termic al viitorului, dar procesele ar trebui să fie modificate în mod semnificativ pentru a face uz de acesta. De exemplu, este posibil ca hidrogenul să acționeze ca agent reducător în topirea fierului, dar astăzi acesta este doar un proiect pilot de cercetare.
Chiar și fabricarea de hidrogen, s-ar putea face prin două metode, iar alegerea va fi făcută în funcție de eficiență și de cost. Prima este conversia gazelor naturale pentru producerea de hidrogen, cu dioxidul de carbon rezultat captat și stocat geologic. Cealaltă constă în electroliza apei, process în care energia regenerabilă furnizează electricitatea necesară.
Utilizarea în continuare a combustibililor fosili pentru a satisface nevoile de hidrocarburi în transporturi, industrie și chiar și pentru generarea de energie electrică înseamnă implementarea pe scară largă a captării și stocării carbonului.
Îndeplinirea obiectivului Acordului de la Paris și realizarea unui echilibru între sursele antropice de emisie și a rezervoarelor de gaze reprezintă o provocare complexă și nu una care poate fi în mod necesar deservită de energia eoliană sau solară, ori doar de electricitate. Mai degrabă, am putea avea un sistem energetic mai divers, la scară mult mai mare decât în prezent, cu un set nou de procese (captarea și stocarea carbonului), noi industrii (pe bază de hidrogen) și a unor noi surse (fotovoltaice solare).
Foto: freepik
