Avem, de cele mai multe ori, tendinta de a privi spre cer atunci cand vorbim despre poluare, insa problema poluarii nu se limiteaza la atmosfera! Solul in care cresc fructele si legumele pe care le consumam in mod obisnuit sufera si el consecinte, iar efectele se simt in mod direct asupra produselor alimentare. A venit vremea, asadar, sa fim mai atenti si la ceea ce avem sub picioare!

Solul este “pielea pamantului”, o manta plina de cicatrici, riduri de mii de ani si leziuni mai recente, cauzate atat de catre om cat si de catre natura in sine. Unele dintre aceste rani sunt incurabile – disparitia speciilor, de pilda – in timp ce altele pun in pericol sanatatea si siguranta alimentara, iar toate acestea ameninta bunastarea celor 3.3 miliarde de locuitori ai planetei, asa cum reiese in mod clar din ultimul raport privind degradarea solului, realizat de Platforma Interguvernamentala Stiinte – Politici pe teme de Biodiversitate si Servicii de Ecosisteme (IPBES).

Ce inseamna poluarea solului?

Aceasta suferinta invizibila apare atunci cand concentratia de poluanti de la suprafata devine atat de mare incat afecteaza biodiversitatea uscatului si pune in pericol sanatatea, mai ales prin intermediul alimentelor. Activitati precum cresterea animalelor si agricultura intensiva folosesc substante chimice, pesticide si fertilizatori pentru a polua pamantul, la fel cum se intampla si cu metalele grele si cu alte substante chimice atat natural, cat si facute de om.
Poluarea solului reprezinta o amenintare globala, extrem de serioasa mai ales in regiuni precum Europa, Eurasia, Asia si Africa de Nord, potrivit Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite (FAO). FAO mai arata, de asemenea, ca atat degradarea intensa cat si cea moderata, afecteaza deja o treime din solul planetei. Mai mult, recuperarea este atat de lenta incat ar fi necesari 1000 de ani pentru a crea un strat de 1 centimetru de sol arabil.

Cauze si tipuri de poluare a solului

Fenomene precum eroziunea, pierderea carbonului organic, continutul tot mai mare de sare, compactarea, acidifierea si poluarea chimica sunt cauzele principale ale degradarii actuale a solului. Mai mult, FAO face distinctia intre doua tipuri de poluare a solului:

  •  Poluarea specifica: un tip de poluare provocat de cauze specifice si care are loc in zone reduse ca dimensiuni, motiv pentru care poate fi usor identificata. Acest tip de poluare a solului poate fi intalnita in mod normal in orase, in locatii ale unori vechi fabrici, in preajma soselelor, in gropile ilegale si in jurul statiilor de epurare.
  •  Poluarea la scara larga: tipul de poluare ce acopera zone extinse si este determinata de mai multe cauze, motivele exacte care o provoaca fiind dificil de identificat. Cazurile de poluare din aceasta categorie implica raspandirea substantelor poluante in sistemele aer-pamant-apa si afecteaza serios sanatatea umana si mediul inconjurator.

Printre cele mai comune cauze ale contaminarii solului cauzate de activitatile umane, FAO identifica industria, mineritul, activitatile militare, deseurile – inclusiv cele tehnologice – si managementul apelor reziduale, agricultura, cresterea animalelor, construirea de infrastructuri urbane si de transporturi.

Consecintele poluarii solului

Substantele toxice care sunt depozitate pe suprafata pamantului afecteaza atat sanatatea si starea de bine, cat si calitatea alimentatiei, apei si aerului. Iata in cele ce urmeaza care sunt cele mai importante efecte ale poluarii solului, potrivit informatiilor IPBES si FAO.

  •  Prejudiciile aduse sanatatii. Substantele care polueaza solul ajung in organismul nostru prin lantul trofic, determinand aparitia bolilor. Mai mult, raspandirea antibioticelor in mediu creste rezistenta agentilor patogeni la aceste medicamente.
  •  Recolte mai slabe. Agentii de poluare a solului pun in pericol siguranta alimentatiei mondiale, reducand cantitatea si calitatea recoltelor.
  •  Schimbarea climatica. In primul deceniu al secolului XXI, degradarea solului a eliberat in atmosfera intre 3.6 si 4.4 miliarde de tone de CO2.
  •  Poluarea apei si aerului. Degradarea solului afecteaza calitatea aerului si apei, mai ales in tarile in curs de dezvoltare.
  •  Dislocari de populatie. Degradarea solului si schimbarea climatica vor conduce la emigrarea unui numar de 50 – 700 de milioane de persoane pana in 2050.
  •  Disparitia speciilor. Contaminarea solului este una dintre principalele cauze ce ar putea declansa cea de-a sasea extinctie in masa din istorie. Populatia de vertebrate de uscat a scazut cu 38% in perioada 1970-2012.
  •  Desertificarea. Numarul de locuitori din cele mai aride regiuni ale pamantului ar putea reprezenta 45% din populatia mondiala pana in 2050, in timp ce zonele umede din lume s-au redus ca dimensiune cu 87% in ultimele trei secole.
  •  Impactul economic. Conform prognozelor, pierderile economice cauzate la nivel global de degradarea solului vor depasi 10% din produsul intern brut mondial anual.

Solutii pentru combaterea poluarii solului

Poluarea solului poate avea multe surse, pornind de la agricultura si ajungand pana la industrie si activitatea umana. Solurile poluate afecteaza viata si, prin urmare, si fauna salbatica.
Pentru ca de foarte multe ori factorii de poluare pot rezista in mediu, solutiile pe care le putem aplica pentru a combate poluarea implica nu doar inlaturarea sursei, ci si curatarea si refacerea zonei poluate.
In plus, problema poluarii solului este amplificata de poluarea din surse nespecificate, care ajunge in mediu prin intermediul deseurilor. Tocmai de aceea, este important ca fiecare dintre noi sa intreprinda orice actiune la indemana pentru a reduce poluarea solului, pentru ca nu de fiecare data vom putea identifica o sursa definita clar!

Reducerea ploii acide

Emisiile de dioxid de sulf pot cauza ploaia acida si distrugerea padurilor. Din fericire, introducerea filtrelor de epurare si a cosurilor de fum ale centralelor enegetice cu carbuni a produs un oarecare progres in aceasta zona. Agentia Americana pentru Protectia Mediului (EPA) raporteaza o scadere cu 71% a concentratiilor de dioxid de sulf din 1980 pana in 2008.
Fiecare dintre noi poate contribui la rezolvarea acestei probleme prin solicitari adresate autoritatilor in sensul dezvoltarii de surse alternative de combustibili. De asemenea, in plan domestic, putem decide sa conservam energia utilizata. Cu cat folosim mai putina energie, cu atat suntem mai putin responsabili de poluarea aerului si a solului.

Reducerea deseurilor

Potrivit Consiliului American pentru Aer Curat, aproape o treime din deseurile din SUA provin din ambalaje, iar alte 5 milioane de tone sunt generate in perioada sarbatorilor. Pentru ca substantele chimice folosite pentru productia de hartie pot ajunge in sol, sta in puterea noastra sa alegem inteligent atunci cand facem cumparaturi si sa evitam sa cumparam produse ambalate excesiv. In plus, putem refolosi hartia de la cadouri, sau putem reduce cantitatea pe care o folosim.

Incurajarea bunelor practici in agricultura

EPA a identificat deseurile agricole drept principala sursa de poluare a apei. Deseurile contin pesticide, ingrasaminte si deseuri agricole care pot avea efecte daunatoare asupra solului. Cantitatile in exces de fosfati, fosfor si azot care se gasesc in ingrasaminte pot cauza uciderea pestilor si plantelor, ceea ce duce la contaminarea solului.
Pentru a evita astfel de efecte, putem decide sa renuntam la ierbicide sau sa folosim ierbicide organice atunci cand lucram in gradina. In plus, putem opta pentru plante native, carora le merge bine in conditiile locale, si care fac inutila folosirea pesticidelor.

Refacerea zonei umede

Un singur hectar de zona umeda poate contine peste 15 millioane de litri de apa, pe care reziduurile le pot afecta, ducand astfel la poluarea solului. Fiecare dintre noi poate contribui la refacerea zonelor umede poluate, facand eforturi in sensul refacerii acestor zone, precum si sprijinind eforturile locale de conservare, donand sau participand la actiuni de voluntariat pentru organizatii care au astfel de obiective.

Reducerea impactului uman

In ciuda eforturilor educationale, multe persoane genereaza zilnic extrem de mult gunoi, cea mai mare parte a acestor gunoaie ajungand la gropile de gunoi, de unde toxinele se scurg in sol. Putem reduce impactul negativ personal asupra mediului, recicland ori de cate ori este posibil, pentru a contribui astfel la ameliorarea poluarii solului. Putem folosi, de asemenea, sacose de carpa in loc de pungi de hartie sau de plastic atunci cand mergem la cumparaturi si putem inlocui sticlele din policarbonat cu sticle de apa din plastic.

Sursa: https://www.iberdrola.com/environment/soil-pollution-causes-effects-solutions

https://sciencing.com/solutions-for-soil-pollution-13406884.html

Foto: freepik