Majoritatea oamenilor stiu ca fulgerele declanseaza incendiile de vegetatie. Insa si incendiile de vegetatie pot declansa, la randul lor, fulgerele – un fenomen ce ii nedumereste pe oamenii de stiinta de cateva decenii.
Cercetatorii au descoperit recent o cauza esentiala a acestui fenomen: poluarea aerului. Un aer mai murdar inseamna mai multe fulgere deasupra incendiilor de vegetatie – si mai multa ploaie, de asemenea.
Descoperirea “demonstreaza ca ar trebui sa ne gandim la impactul poluarii atmosferice asupra sistemelor meteorologice, inclusiv impactul asupra furtunilor” spune Joel Thornton, cercetator pe probleme atmosferice la Universitatea din Washington, Seattle, care nu a fost implicat in cercetare.
Exista multi factori considerati potentiali declansatori ai fulgerelor in timpul unui incendiu de vegetatie. Oamenii de stiinta au dat vina pe tot, incepand de la curentii de aer si ajungand pana la urbanizare. Aceste elemente au fost greu de diferentiat in aer deasupra pamantului, pentru ca topografia dificila, utilizarea schimbatoare a terenului si caldura variabila creaza un set complex de variabile care sunt greu de separat.
Sa vorbim despre sezonul devastator de incendii din Australia in anul 2019-2020, cunoscut drept Vara Neagra, in timpul caruia flacarile uriase au mistuit peste 186.000 de kilometri de pamant, iar cantitati mari de fum s-au ridicat in valatuci la sud-est, deasupra Marii Tasmaniei. Suprafata vasta, plana si rece a marii a oferit specialistilor sansa de a studia incendiile de pe o panza relativ goala.
Yakun Liu, meteorolog la Institutul de Tehnologie din Massachusets (MIT) si colegii sai au folosit date din satelit si sisteme de detectare a fulgerelor de la sol, pentru a urmari miscarea aerosolilor – mici particule aeropurtate – generate de incendiile de vegetatie din Vara Neagra si pentru a masura activitatea fulgerelor in regiune. In timpul incendiilor, aerul de deasupra unei parti mari a oceanului a devenit atat de poluat, incat doar o eruptie vulcanica ar fi putut avea efecte mai grave, spune Liu.
In toiul acestei poluari atmosferice uriase, activitatea fulgerelor a crescut cu pana la 270% (de la aproximativ 12 fulgere pana la 43 pe kilometru patrat pe an) in comparatie cu aceeasi perioada a anului anterior, au raportat cercetatorii, in Geophysical Research Letters. “Este mult mai mult decat m-as fi asteptat”, spune Graciela Raga, cercetator stiintific pe probleme de atmosfera la Universitatea Autonoma Nationala din Mexico City.
In norii de furtuna, cristalele de gheata care se ridica se ciocnesc de bucatile de grindina ce coboara, iar aceste coliziuni produc o incarcare electrica ce da nastere fulgerelor. Liu si colegii sai au detectat concentratii mai mari de cristale de gheata mici, in norii poluati cu aerosoli de deasupra Marii Tasmaniei. Ei cred ca influxul mare de aerosoli din cerul de deasupra marii ofera mai multe suprafete in jurul carora se pot forma cristale de gheata.
Cercetatorii au mai descoperit, de asemenea, ca poluarea atmosferica a avut si alte efecte in afara de intensificarea fulgerelor. Astfel, fumul de la incendiile de vegetatie a triplat intensitatea tunetelor. In plus, deasupra Marii Tasmaniei precipitatiile din furtunile de fulgere au crescut cu 240% (de la 12.2 pana la 41.8 milimetri pe zi).
“Exista doua bucle de reactie concurente”, spune Earle Williams, meteolorog la MIT si co-autor al studiului: “fulgerele aprind incendiile, iar incendiile intensifica fulgerele, in timp ce precipitatiile intensificate curata atmosfera si contribuie la lupta impotriva incendiilor”, explica el.
Joel Thornton atrage atentia ca acest subiect merge dincolo de incendiile de vegetatie, cercetatorul subliniind ca lucrarea reprezinta un alt exemplu pentru modul in care fiintele umane – prin orase, prin trafic si prin activitatile industriale – pot modifica vremea. “Este incredibil cand te gandesti la dimensiunea particulelor si la amploarea efectelor pe care le au asupra naturii furtunilor!”.
Sursa: https://www.sciencemag.org/news/2021/05/air-pollution-helps-wildfires-create-their-own-lightning
Foto: freepik
