Printre diversele activitati ce au marcat Ziua Mondiala a Curateniei, celebrata pe 17 septembrie, tinerii egipteni din grupul VeryNile au construit o piramida de deseuri din plastic culese din Nil, pentru a atrage atentia asupra pericolelor poluarii marine cu plastic.
Ziua Mondiala a Curateniei este celebrata in intreaga lume pe 17 septembrie incepand din anul 2018, ca raspuns la un apel al organizatiei estoniene Let’s Do It! (S-o facem!). Ziua este marcata in multe tari prin campanii majore de curatare, derulate cu sprijinul donatorilor internationali si al milioanelor de voluntari.
Organizatia egipteana VeryNile si-a construit piramida din 225.000 de sticle de plastic in Cairo, pe o insula de pe Nil. Sticlele au fost colectate de 60 de pescari, in decursul a 45 de zile. “Aceasta cantitate este echivalentul a 7500 de kg de deseuri” a spus ofiterul de comunicare al grupului, Farah Abdel Baki.
Deseurile de plastic
VeryNile si-a derulat proiectul ca o modalitate de a contribui la pregatirile pe care Egiptul le face pentru a gazdui summit-ul global COP27 privind clima, ce va avea loc in luna noiembrie la Sharm El-Sheikh, a spus Abdel Baki.
„Am vrut sa contribuim la cresterea nivelului de constientizare cu privire la daunele cauzate de deseurile de plastic, construind o piramida din sticle de plastic, toate colectate din Nil”, a spus ea, explicand ca intentia grupului VeryNile a fost aceea de a arata cat de mare a fost cantitatea de deseuri colectate din Nil. “Am evidentiat nevoia de solutii rapide menite sa impiedice deseurile de plastic sa ajunga in Marea Mediterana” a mai spus Abdel Baki.
Grupul i-a angajat pe pescari sa scoata plasticul din rau, iar ulterior a achizitionat deseurile colectate de acestia la preturi cuprinse intre 4 si 13 lire egiptene (aproximativ 20 – 65 de centi) pe kg, in functie de tipul deseului.
Abdel Baki a spus ca grupul a organizat mai multe activitati de constientizare, menite sa incurajeze oamenii sa reutilizeze plasticul in loc sa-l arunce, in colaborare cu mai multi voluntari si sponsori condusi de Ministerul Mediului din Egipt.
Organizatia VeryNile s-a lansat in decembrie 2018, avand ca scop curatarea deseurilor de plastic din Nil si de pe plajele egiptene si raspandirea constientizarii pericolelor ecologice pe care le prezinta poluarea cu plastic. ONG-ul fost fondat de mai multi tineri cu sprijinul Greenish, o organizatie comunitara egipteana ce are ca obiectiv cresterea gradului de constientizare cu privire la problemele de mediu din Egipt.
Proiecte cu beneficii sociale
In ultimii ani, VeryNile a lansat mai multe campanii de curatare in diferite guvernorate egiptene si a colectat mii de tone de plastic din Nil si din alte ape, trimitandu-le apoi catre fabricile de reciclare.
Piramida din plastic de anul acesta va avea acelasi final, materialul urmand sa fie reciclat in Spania, pentru ca apoi sa fie folosit in industria textila.
ONG-ul are mai multe proiecte care, in afara de curatarea Nilului, ofera si locuri de munca. Unul dintre proiectele lor are ca angajati barbati si femei care pescuiesc cu barci mici, pentru a colecta in fiecare zi deseurile reciclabile din Nil si a le vinde inapoi catre VeryNile. Un alt proiect detine un Atelier de Inovatie in care femeile invata sa transforme pungile de plastic de unica folosinta in obiecte de artizanat. Atelierul are opt angajate in Qursayah, o insula de pe Nil, in cartierul Giza.
Ofiterul de comunicare al celor de la VeryNile a spus ca initiativa a reusit sa dea o alta destinatie unui numar de peste 20.500 de pungi de plastic de unica folosinta, pe care voluntarii le-au colectat de la diversi indivizi si institutii.
Organizatorii VeryNile spera sa participe la COP27, conferinta ONU pe teme de schimbare climatica, ce va avea loc in Sharm El-Sheikh in perioada 6-18 noiembrie. Ei au depus o cerere de a desfasura activitati in “zona verde” a summit-ului, creata pentru grupurile apartinand societatii civile, in cooperare cu institutiile partenere.
Mai multe campanii de curatare
VeryNile nu este singura organizatie care desfasoara campanii de combatere a poluarii cu plastic si care promoveaza alternative ecologice, cum ar fi reciclarea sau reutilizarea plasticului. Banlastic si Bekia sunt alte doua campanii extrem de importante.
Ministerul egiptean al Mediului a participat de asemenea la Ziua Mondiala a Curateniei organizand o serie de campanii de curatare in rezervatiile naturale din guvernoratul Sinaiul de Sud.
Ministerul a lansat, de asemenea, in 2018, o initiativa nationala menita sa reduca folosirea pungilor de plastic de unica folosinta. Unele localitati egiptene au interzis plasticul de unica folosinta, inclusiv guvernoratul Marii Rosii si orasul Dahab, din Sinaiul de Sud.
Sharm El-Sheikh a intreprins masuri similare menite sa interzica plasticul de unica folosinta si sa il ajute sa devina un oras verde inainte de summit-ul climatic.
Poluarea cu plastic a marilor
Potrivit unui raport din 2018 al World Wide Fund for Nature, Egiptul este al patrulea cel mai mare contribuitor la poluarea cu plastic in Marea Mediterana, dupa Turcia, Spania si Italia.
La nivel global, tara africana se situeaza pe locul sapte in topul tarilor care produc cele mai multe deseuri de plastic care se infiltreaza in mari si oceane, conform organizatiei britanice nonprofit CIWEM (Chartered Institution of Water and Environmental Management).
Cea mai mare parte a materialelor plastice nu este biodegradabila. In schimb, ele se descompun incet in fragmente mai mici, cunoscute sub numele de „microplastice”, potrivit unui raport al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Microplasticele reprezinta o amenintare pentru viata marina si, in cele din urma, pentru oameni atunci cand ajung in lantul trofic.
Se anticipeaza ca, pana in 2050, deseurile din oceane si din mediu vor ajunge, la nivel global, la 12 miliarde de tone, daca modelele de consum si metodele actuale de gestionare a deseurilor nu vor fi schimbate, se arata in raportul UNEP.
Acelasi raport atrage atentia ca pagubele economice cauzate de resturile de plastic din mari depasesc 13 miliarde de dolari anual.
„Motivele economice, de sanatate si de mediu pentru care trebuie sa actionam sunt clare”, conchide raportul.
Foto: freepik
