Desi nu credeam sa ajungem si la acest moment, iata si ceva vesti bune in mijlocul unei situatii extrem de tragice. Nivelurile a doi dintre factorii de poluare majori ai Planetei s-au redus drastic la nivel global de la inceputul perioadei de carantina impusa ca raspuns la pandemia COVID-19. Pe de alta parte, insa, un factor secundar de poluare – stratul de ozon de la nivelul solului – a crescut in China, potrivit noilor cercetari.
Doua noi studii, publicate in Geophysical Research Letters, publicatia Uniunii Americane de Geofizica (AGU), au relevat ca poluarea cu dioxid de azot in Nordul Chinei, in Europa de Vest si in Statele Unite a scazut cu pana la 60% la inceputul anului 2020, in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut. Dioxidul de azot este un gaz extrem de reactiv, produs in timpul arderii, care are multe efecte daunatoare asupra plamanilor. Gazul ajunge in general in atmosfera prin emisiile produse de vehicule, centrale electrice si activitati industriale.
Pe langa dioxidul de azot, unul dintre studii a descoperit, de asemenea, ca poluarea cu pulberi in suspensie – particule mai mici de 2.5 microni – a scazut si ea cu pana la 35% in Nordul Chinei. Pulberile in suspensie sunt compuse din particule solide si picaturi lichide suficient de mici incat sa ajunga adanc in plamani si sa ii afecteze sever.
O astfel de scadere semnificativa a nivelului emisiilor este una fara precedent din momentul inceperii monitorizarii calitatii aerului din sateliti, in 1990, spune Jenny Stavrakou, cercetator atmosferic la Institutul Regal Belgian pentru Aeronomia Spatiala, din Bruxelles si co-autor al
lucrarii “Impactul Epidemiei de Coronavirus asupra poluarii cu NO2 evaluata folosind observatiile TROPOMI si OMI”, una dintre lucrarile de cercetare amintite mai sus.
Singurele evenimente similare au fost reducerile pe termen scurt ale nivelului de emisii din China ca urmare a reglementarilor stricte din perioada Jocurilor Olimpice din 2008 de la Beijing.
Cercetatorii sunt de parere ca imbunatatirile in ceea ce priveste calitatea aerului vor fi cel mai probabil de natura temporara, insa chiar si asa descoperirile lor ofera o imagine a ceea ce ar putea fi calitatea aerului in viitor, daca reglementarile privind emisiile ar deveni mai stricte.
“Poate ca acest experiment nedorit de nimeni ne-ar putea fi util pentru a intelege mai bine reglementarile privind emisiile. Sunt practic niste vesti pozitive in mijlocul unei situatii foarte tragice” a spus Stavrakou.
Cu toate acestea, unul dintre studii a descoperit ca scaderea nivelului de dioxid de azot a dus la o crestere a nivelului de ozon de la suprafata solului in China.
Ozonul este un factor de poluare secundar, care se formeaza atunci cand lumina solara si temperaturile ridicate catalizeaza reactii chimice in atmosfera inferioara. Ozonul este daunator oamenilor, cauzand boli pulmonare si cardiace.
In zonele intens poluate, mai ales iarna, ozonul de la suprafata poate fi distrus de oxizii de azot, astfel incat nivelul de ozon poate creste atunci cand poluarea cu dioxid de azot scade. Astfel, desi calitatea aerului s-a imbunatatit in multe regiuni, ozonul de la suprafata solului poate fi in continuare o problema, este de parere Guy Brasseur, cercetator stiintific la Institutul Max Planck pentru Meteorologie, din Germania, si autor principal al celui de-al doilea studiu, intitulat “Raspunsul Calitatii Aerului la Reducerea Activitatilor Economice in China in perioada pandemiei COVID-19”.
“Asta inseamna ca doar prin reducerea nivelului dioxidului de azot si a pulberilor in suspensie, nu vom rezolva problema stratului de ozon” este de parere Brasseur.
Emisiile in carantina COVID-19
Stavrakou si colegii sai au folosit masuratorile din satelit ale calitatii aerului pentru a estima schimbarile in ceea ce priveste poluarea cu dioxid de azot in epicentrele majore ale pandemiei: China, Coreea de Sud, Italia, Spania, Franta, Germania, Iran si Statele Unite ale Americii.
Ei au descoperit, astfel, ca poluarea cu dioxid de azot a scazut cu o medie de 40% in orasele chinezesti si cu 20-38% in Europa de Vest si SUA, in perioada carantinelor instituite de la inceputul acestui an in intreaga lume, in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2019.
Insa studiul a descoperit ca poluarea cu dioxid de azot nu a scazut si deasupra Iranului, una dintre tarile afectate cel mai devreme si cel mai grav de noul Coronavirus. Cercetatorii suspecteaza ca motivul pentru aceasta situatie este acela ca masura carantinei totale nu a fost luata in aceasta tara decat la finele lunii martie, iar pana la acest moment apelurile autoritatilor catre cetateni de a sta in case au fost in mare masura ignorate. Autorii studiului au vazut totusi o scadere a emisiilor in perioada sarbatorii Anului Nou Iranian (Nowruz), dupa 20 martie, dar aceasta scadere este observata in fiecare an in timpul sarbatorii din tara musulmana.
Poluarea atmosferica in China
Cel de-a doilea studiu a analizat schimbarile in ceea ce priveste calitatea aerului in Nordul Chinei, locul unde virusul a fost raportat prima data si unde masurile de izolare au fost cele mai stricte.
Brasseur a analizat nivelurile de dioxid de azot si ale altor cateva tipuri de poluare atmosferica, masurate de 800 de statii de monitorizare a aerului de la nivelul solului, in Nordul Chinei.
Cercetatorii au descoperit ca poluarea cu pulberi in suspensie a scazut cu o medie de 35%, iar dioxidul de azot a scazut cu o medie de 60% dupa inceperea perioadei de carantina, pe 23 ianuarie.
Cu toate acestea, au descoperit ca, din pacate, concentratia de ozon de la suprafata solului a crescut de 1.5-2 ori in aceeasi perioada de timp. La nivelul solului, ozonul se formeaza in urma unor reactii complexe ce implica dioxid de azot si compusi organici volatili (VOC), gaze emise de o varietate de obiecte electrocasnice si produse industriale, dar nivelurile de ozon pot fi, de asemenea, afectate si de conditiile meteorologice si de alti factori.
Foto: freepik
