Luna iunie a marcat o perioada in care mediul inconjurator a fost in plin centru al atentiei, incepand cu Ziua Mondiala a Mediului, sarbatorita pe data de 5 iunie. Inaugurata in anul 1974, Ziua Mediului este principalul vector al Natiunilor Unite pentru incurajarea constientizarii si actiunii la nivel mondial in sensul protectiei mediului.
Ziua Mondiala a Mediului a avut intotdeauna o semnificatie speciala pentru Societatea Malaeziana pentru Protectia Mediului (EPSM), infiintata si ea tot in anul 1974, de catre fondatorul si presedintele sau de atunci, Gurmit Singh.
Societatea a aniversat Ziua Mediului in mod regulat, inca de la infiintarea sa, prin organizarea de evenimente speciale, una dintre activitatile memorabile de la jumatatea anilor 80 reunindu-i pe membrii societatii in cadrul unui eveniment ciclist: acestia au avut de pedalat din SS2 in Petaling Jaya, pana la Dataran Merdeka in Kuala Lumpur, pentru a demonstra astfel ca ciclismul este un mod de deplasare practic si prietenos cu mediul.
In anul 2001, EPSM a lansat primul sau forum public WED, gazduit alaturi de Primaria din Kuala Lumpur, un eveniment care a continuat sa fie organizat timp de cativa ani si a carui relansare era asteptata pentru anul acesta. Potrivit presedintelui EPSM, Nithi Nesadurai, planurile de relansare au fost insa anulate din cauza pandemiei COVID-19.
WED confera o oportunitate de a reflecta asupra mediului dintr-o perspectiva globala, si da sansa unei imagini in profunzime asupra situatiei din Malaezia. In ceea ce priveste natura, o problema extrem de serioasa continua sa fie pierderea alarmanta de flora, fauna si microorganisme, cunoscuta drept biodiversitate.
Raportul Planeta Vie din anul 2018 arata ca in ultimii 50 de ani, am asistat la un declin de 60% al dimensiunilor populatiilor de pe intregul glob, disparitiile de specii avand loc cu precadere la tropice.
Desi Guvernul Federal din Malaezia subliniaza adesea angajamentul de a mentine cel putin 50% din suprafata de uscat impadurita, un angajament asumat in cadrul Summitului pentru Pamant de la Rio din 1992, guvernele statale isi rezerva dreptul de a lua decizii legate de folosirea pamantului in functie de necesitatile lor economice…
„Desi continuam sa ne pierdem natura, productia excesiva si consumul de capital natural generat de comportamentul uman in randul celor privilegiati, ne-au facut sa traim dincolo de limitele ecologice ale unei singure planete, bazandu-ne pe analiza amprentei ecologice” spune Nithi Nesadurai. El adauga ca, potrivit Raportului Planeta Vie, in timp ce umanitatea in general este deja in „depasire ecologica”, consumand resursele a 2.7 planete, „in Malaezia sunt folosite resursele a 3.9 planete, fara sa facem ajustarile necesare. In limbaj mai simplu, putem spune ca folosim capital natural in valoare de 390 RM pe an, desi avem un buget de numai 100 RM. In comparatie depasirea ecologica a Malaeziei in 2007 s-a incadrat in media globala” spune presedintele EPSM.
Pentru ca amprenta de carbon este cea mai importanta componenta a amprentei ecologice, s-a ajuns astfel la catastrofa de mediu pe care o reprezinta schimbarea climatica. Fereastra pentru rezolvarea acestei calamitati prin stoparea cresterii temperaturii globale medii la un prag de sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale se apropie, iar daca problema nu este rezolvata urgent, nu se va termina bine!
COVID-19, care a dus la pierderi uriase de vieti omenesti, de mijloace de subzistenta si de locuri de munca, a limitat drastic activitatile economice si umane, ca urmare a perioadei de carantina si a diverselor masuri privind limitarea deplasarii, luate in intreaga lume. Aceste masuri au permis o pauza in ceea ce priveste degradarea mediului.
Potrivit unui oficial al principalului furnizor malaezian de electricitate, Tenaga Nasional, consumul de electricitate – un contribuitor major la gazele cu efect de sera care cauzeaza schimbarea climatica – a scazut in sectoarele comercial si industrial cu un procent intre 25 si 50% in perioada limitarilor de deplasare.
COVID-19 a demonstrat cat de fragile sunt societatile umane aunci cand sunt confruntate cu fortele naturii – si nu este neaparat doar situatia tarilor mai putin dezvoltate. Aceasta relatie nu ar trebui sa fie subestimata; capacitatea omenirii de a rezista la viitoarele furtuni poate depinde de sprijinirea ecosistemului natural, astfel incat acesta sa fie bine protejat si conservat.
Intr-o nota pozitiva, perioada de limitare a deplasarilor demonstreazea ca guvernele au puterea de a determina schimbarea, in conditii critice, ceea ce este absolut necesar si in cazul mediului! Asadar, cum progresam din acest punct?
Avand in prim planul atentiei concentrarea pe natura, EPSM ofera sase recomandari importante pe care le vei regasi mai jos.
Integrarea sustenabilitatii in toate deciziile guvernamentale
Asa cum a sustinut si EPSM inca de la lansarea in 2007 a programului pentru o Viata Sustenabila in Malaezia (SLiM), exista o necesitate de creare a unui cadru institutional pentru a transforma dezvoltarea sustenabila intr-un proces mainstream, in cadrul tututor ministerelor si agentiilor guvernamentale, si la toate nivelurile de guvernare – federal, statal si local. Aceasta trecere catre sustenabilitate include integrarea impactului pentru biodiversitate si a schimbarii climatice in toate procedurile decizionale ale autoritatilor. O astfel de masura poate fi activata prin reproiectarea agentiilor, pentru ca actuala structura de functionare, in silozuri, nu faciliteaza luarea de decizii integrate si trans-sectoriale.
Intarirea colaborarii intre autoritatile federale si statale
Guvernele statale sustin ca au nevoie sa foloseasca resursele naturale prin exploatari particulare, pentru a genera venit. Aceasta le expune atat pe ele, cat si statele invecinate, riscurilor legate de siguranta apei si de inundatii. Colaborand si incheind parteneriate cu guvernul federal, guvernele statale pot accesa finantari globale pentru mediu – precum Fondul pentru un Climat Verde, Fondul pentru Adaptare si Facilitatile Globale pentru Mediu – care sunt disponibile ca stimulent pentru protejarea si mentinerea biodiversitatii. Guvernele statale sunt, de asemenea, indemnate sa colaboreze cu toti factorii de decizie inainte de a lua decizii legate de utilizarea pamantului, in asa fel incat sa existe puncte alternative de vedere cu privire la cresterea veniturilor, inclusiv plata pentru servicii pentru ecosistem.
Nu doar PIB-ul conteaza
Guvernul trebuie sa priveasca dincolo de produsul intern brut ca indicator principal pentru performanta sa. PIB-ul nu justifica inechitatile si dezvoltarea risipitoare. De pilda, construirea de cladiri de birouri, malluri si spatii rezidentiale ar fi contribuit la produsul intern brut al Malaeziei, insa constructia exagerata determinata de o cerere deplasata le poate transforma in active irecuperabile, in timp ce locuintele la preturi accesibile raman inca greu de gasit. Produsul intern brut nu justifica efectele externe sau daunele cauzate mediului de catre dezvoltare, asa cum sunt pierderea biodiversitatii si schimbarea climatica.
Ca o alternativa pentru masurarea performantei, guvernul poate dezvolta propriii indicatori de sustenabilitate care sa reflecte sustenabilitatea ecologica, egalitatea si incluziunea sociala, alaturi de indicatorii economici.
Consolidarea administratiei locale
Multe decizii ce afecteaza calitatea vietii, mediului si designului urban sunt luate la nivel de autoritati locale. Pentru ca Malaezia este urbanizata deja in proportie de 76%, importanta traiului in armonie cu natura este si mai mare. Tocmai de aceea, trebuie acordata o mai mare atentie modului in care planificarea poate include ecologia urbana intr-o maniera holista. Pentru ca aceste concepte pot fi rezolvate cel mai bine prin participarea activa a tuturor factorilor de decizie intr-un cadru de implicare structurata, cu responsabilitate si transparenta, se impune desfasurarea un studiu pentru reintroducerea alegerilor guvernamentale locale, ca premise pentru a permite acest lucru.
Sustinerea legilor si reglementarilor privind mediul
Legislatia actuala cu privire la mediul natural si artificial trebuie sustinuta si implementata cu perseverenta. Oficialii alesi ar trebui sa fie receptivi la cererile oamenilor si la nevoile ecosistemelor naturale care ofera servicii vitale gratuite, o zona in care reabilitarea, regenerarea si reintinerirea sunt obligatorii, pentru ca atat viata salbatica, cat si habitatele sa functioneze in mod adecvat.
Revolutionarea productiei si consumului
Producatorii ar trebui sa preia initiativa in ceea ce priveste revolutionarea pattern-urilor de productie si sa extinda responsabilitatea pentru produsele lor de-a lungul intregului lant de custodie – de la productie pana la sfarsitul ciclului de viata. In plus, ei ar trebui sa fie preocupati si de modul in care produsele sunt gestionate la punctul de aruncare. Principiul conform caruia poluatorul plateste, precum si responsabilitatea extinsa a producatorului ar trebui sa fie aplicate in mod adecvat in ceea ce priveste standardele de calitate privitoare la mediu. Talentele industriei publicitare ar trebui, de asemenea, sa fie folosite pentru a promova un consum sustenabil.
Presedintele Societatii Malaeziene pentru Protectia Mediului, Nithi Nesadurai, cere factorilor de decizie si politici sa creeze o noua normalitate inovatoare, avand in centrul sau sustenabilitatea, odata cu iesirea din perioada de limitare a deplasarilor cauzata de COVID-19 si odata cu reluarea activitatilor economice!
Foto: freepik
