Emisiile care incalca standardele de calitate a aerului cauzeaza boli si decese premature. Deciziile legate de planificarea urbana trebuie sa reduca expunerea la factorii de poluare.

Poate parea logic si justificat sa credem ca poluarea aerului reprezinta o problema doar cand cerul e acoperit de o ceata maro. Dar un studiu recent este o dovada in plus ca problema incepe mult mai devreme – si inseamna niveluri de calitate a aerului mult sub standardele minime admise.

Mai rau, cercetarea arata ca efectele negative cresc cel mai rapid la niveluri reduse de expunere. Si ele afecteaza cel mai mult categoria saraca a populatiei.
Implicatiile acestor constatari in ceea ce priveste politicile sunt esentiale: nu exista un nivel sigur de poluare a aerului. Tratarea standardelor de referinta ca un fel de permis de poluare pana la aceste concentratii si un acord tacit de continuare a emisiilor sub acele concentratii nu poate fi acceptata, pe baza dovezilor actuale.
Reglementarile privind poluarea aerului – asa cum sunt cele din Statele Unite – nu ofera suficienta protectie impotriva agravarii simptomelor astmului bronsic, potrivit unui studiu derulat in SUA in 2022, cu privire la relatia existenta intre nivelurile poluarii si spitalizarile cauzate de astm pentru persoanele care beneficiaza de Medicaid.
Descrisi de cercetatorii care au luat parte la studiu drept „cea mai dezavantajata populatie din Statele Unite”, beneficiarii Medicaid sunt persoane cu venituri foarte mici, persoane cu dizabilitati si persoane cu varste de peste 65 de ani.

Studiul a investigat relatia expunere-reactie in cazul expunerii la poluanti si reactiilor pe care acestia le cauzeaza sanatatii subiectilor. Potrivit studiului, concentratiile crescute de dioxid de azot si particule fine au fost asociate cu un risc crescut de spitalizare pentru astm bronsic in decurs de sase zile dupa expunere.
Ceea ce este foarte important e ca studiul a aratat ca riscul de spitalizare pentru fiecare crestere unitara a expunerii la poluanti a fost cel mai mare pentru persoanele ale caror niveluri de expunere au fost cu mult sub standardul minim de calitate a aerului existent in SUA.

In general, efectul a fost acelasi, indiferent de deosebirile existente in ceea ce priveste caracteristicile individuale, cu exceptia faptului ca a fost mai puternic la persoanele care au avut o singura internare in spital decat la cele cu mai multe internari anterioare.
Unele caracteristici ale comunitatilor le-au facut mai predispuse la efectele negative ale ambilor poluanti: densitate scazuta a populatiei, indice mediu de masa corporala mai mare, distanta mai mare pana la cel mai apropiat spital si caracterul mai defavorizat al cartierului.
Studiul are doua implicatii importante. In primul rand – desi poate e surprinzator – panta relatiei expunere-reactie este mai abrupta la niveluri mai mici de expunere.
In al doilea rand, in termeni de politici exista beneficii substantiale ale reducerii expunerii la poluarea aerului si ale prevenirii cresterii expunerii, chiar si la concentratii mult mai mici decat standardele de referinta sau limitele propuse.

Prezentul studiu se alatura altor cateva studii care nu au gasit o concentratie sub care sa nu apara efecte negative ale poluarii aerului asupra sanatatii. Studiul a demonstrat, de asemenea, pante mai abrupte pentru mortalitatea zilnica si pentru spitalizarile din cauze cardiovasculare, la concentratii mai mici de particule fine.
In locuri precum Australia – care au o expunere relativ scazuta – a fost demonstrata o legatura intre riscul de deces survenit din toate cauzele si expunerea pe termen lung atat la particule fine, cat si la dioxid de azot, fara dovezi ale existentei unui prag mai mic „sigur” si cu dovezi ale unei pante mai abrupte la concentratii mai mici.
Atat expunerea cumulata, de-a lungul vietii, cat si expunerea curenta la dioxid de azot, care sunt mult sub standardele obisnuite de referinta, influenteaza riscul elevilor de scoala primara din Australia de a avea astm.

Extrem de important este si faptul ca, potrivit studiului, persoanele care locuiesc in cartiere defavorizate se confrunta cu cel mai mare risc de spitalizare pentru astm bronsic atunci cand sunt expusi la niveluri mai mari de poluare a aerului.
Aceasta constatare vine sa sustina dovezile unei interactiuni similare in problema impactului negativ al poluarii aerului asupra riscului de accident vascular cerebral si reprezinta un efect care depaseste asocierea dintre dezavantaj si riscul expunerii mai mari la poluantii din aer. Cercetatorii inca fac eforturi pentru a identifica mecanismul care determina aceasta asociere, insa legatura este clara.
Deciziile privind transportul, industriile si planificarea urbana trebuie sa tina cont de importanta reducerii la minimum a expunerii la factori de poluare si de necesitatea evitarii oricarei cresteri a acestor emisii, in special acolo unde pot fi expuse categorii sociale vulnerabile.

Ingrijorarea cu privire la categoriile sociale vulnerabile, in special cele dezavantajate, dar si cu privire la persoanele foarte tinere, foarte in varsta si la cele cu afectiuni de sanatate preexistente, are implicatii importante pentru deciziile privind amplasarea unitatilor sensibile, asa cum sunt scolile, institutiile de ingrijire a batranilor si spitalele.
Provocarea este una uriasa. Emisiile de particule fine si dioxid de azot generate de oameni exista in aproape fiecare parte a lumii, sectoare precum transporturile, agricultura, energia, mineritul si constructiile fiind toate responsabile pentru aceasta realitate.
Vestea buna este ca actiunile de reducere a poluarii cu carbon (avand ca scop combaterea incalzirii globale) si cele necesare pentru a asigura un aer curat si sigur au beneficii comune. Ca si comunitate globala, trebuie sa facem tot ce putem pentru a obtine aceste beneficii.

Sursa: https://www1.racgp.org.au/newsgp/clinical/there-s-no-safe-level-of-air-pollution

Foto: freepik