Oamenii pierd in medie aproape trei ani din speranta de viata, din pricina poluarii atmosferice, au descoperit cercetatorii, care avertizeaza ca nici chiar fumatul nu este un dusman atat de mare al sperantei de viata cum este poluarea!
Cu toate acestea, acelasi studiu arata ca peste un an din speranta de viata ar putea fi recuperat daca emisiile de combustibili fosili ar fi reduse la zero, iar daca s-ar reduce complet poluarea atmosferica controlabila – o categorie care nu include particulele provenite din incendiile de vegetatie sau din praful dus de vant – speranta globala de viata ar putea creste cu peste 20 de luni! “Aceasta confirma ca poluarea generata de combustibilii fosili se califica, in sine, drept un factor de risc major pentru sanatatea globala” remarca autorii cercetarii.
Studiul are la baza cercetarile anterioare efectuate de echipa, care au confirmat ca o cifra de aproximativ 8.8 milioane de decese timpurii survenite anual in intreaga lume – de doua ori mai multe decat cifra din estimarile anterioare – sunt cauzate de poluarea aerului atmosferic, noua lucrare analizand problema atat in ansamblul sau, la nivel global, cat si detaliat pe regiuni si tari.
“Scaderea sperantei de viata din pricina poluarii atmosferice este mult mai accentuata decat in cazul altor factori de risc si chiar mai mare decat in cazul fumatului!” spune profesorul Jos Lelieveld, de la Institutul de Chimie Max Planck, co-autor al studiului, care subliniaza ca rezultatul a fost unul destul de neasteptat.
Ca si in cazul activitatii anterioare, noul studiu se bazeaza pe un model recent dezvoltat cu privire la impactul pe care particulele fine in suspensie, cunoscute drept PM 2.5, il au asupra organismului, precum si pe un model privind impactul ozonului, nivelul de expunere la acesti poluanti si cifrele legate de populatie si de mortalitate pentru anul 2015.
Pornind de la aceste date, echipa a calculat procentul de decese timpurii care ar putea fi atribuite poluarii aerului exterior pentru sase categorii, inclusiv boli netransmisibile nespecificate – o categorie care cuprinde afectiuni precum tensiunea arteriala crescuta si diabetul.
Rezultatele arata ca la nivel global se pierd 2.9 ani din speranta de viata din pricina poluarii atmosferice – o cifra mai mare decat cea determinata de fumat (2.2 ani pierduti din speranta de viata), violentei (0.3 ani), HIV/SIDA (0.7 ani) si bolilor raspandite de paraziti si alti vectori (0.6 ani pierduti).
Daca poluarea atmosferica evitabila ar fi redusa, adauga echipa, peste 5,5 milioane de decese timpurii ar putea fi evitate in fiecare an, la nivel global.
Cu toate acestea, exista diferente intre regiuni si tari. Daca in Asia de Est o astfel de masura ar salva 2.4 milioane de decese timpurii pe an si ar putea duce la recastigarea a 3.9 ani din speranta de viata, pierduti din cauza poluarii aerului exterior, in Africa numai 230.000 de decese pe an si numai 8 luni din cei 3.1 ani pierduti din speranta de viata, ar fi economisiti, iar in Australia castigurile ar fi chiar mai mici de atat.
Efectele, spun autorii, depind de o serie intreaga de factori, printre care si faptul ca in Africa poluarea atmosferica este dominata de praful adus de vant, iar in Australia exista politici mai stricte legate de poluarea atmosferica decat in multe alte tari.
Pe de alta parte, echipa care a realizat studiul a descoperit ca numarul de decese premature cauzate de poluarea aerului a crescut o data cu varsta. Insa chiar si asa, pentru unele regiuni, printre care si Africa si Asia de Sud Est, se constata un numar mare de decese premature in randul copiilor cu varste foarte mici.
Boala cardiaca coronariana a fost cauza celui mai mare numar de decese suplimentare pentru oricare din cele sase categorii – aceasta afectiune cauzand aproximativ 2.8 milioane de decese anual in intreaga lume – si a reprezentat 28% din pierderea sperantei de viata. In schimb, decesele cauzate de cancer de plamani, boala pulmonara obstructiva cronica si infectii respiratorii inferioare au reprezentat impreuna 2.6 milioane de decese timpurii cauzate de poluarea atmosferica in fiecare an.
Profesorul Thomas Munzel, de la centrul medical universitar Mainz din Germania si co-autor al studiului, a spus ca nu este deloc surprinzator. “Desi plamanii sunt principala tinta a poluarii atmosferice, suferind din pricina inflamatiei si pneumoniei, vorbim de asemenea si despre migratia particulelor in sistemul circulator si in vasele de sange” a spus el, remarcand ca acest proces va cauza inflamatie si in timp va duce la acumularea de placa in artere.
Munzel spune ca descoperirile subliniaza importanta includerii poluarii atmosferice ca factor de risc pentru bolile cardiovasculare in directivele oficiale privind aceste afectiuni.
Cu toate acestea, studiul are un numar de limitari, inclusiv aceea ca ia in calcul doar doi agenti de poluare atmosferica si nu ia in discutie si compozitia chimica a pulberilor in suspensie. Printre alti factori, echipa noteaza ca pot exista boli care ar trebui asociate cu poluarea atmosferica si care in prezent nu sunt. In plus, modelele sunt bazate pe date dintr-un numar limitat de tari.
In concluzie, echipa spune ca exista incertitudini si neclaritati importante in aceste descoperiri. Insa chiar si asa, Munzel spune ca studiul subliniaza nevoia ca guvernele sa ia masuri in acest sens.
“Avem nevoie de niveluri mai scazute ale emisiilor – 91% din populatia lumii respira aer poluat, asa cum il denumeste Organizatia Mondiala a Sanatatii” spune Munzel, care atrage atentia ca “avem niveluri incredibile de mari in Europa: acestea trebuie reduse in mod simtitor!”.
Echipa subliniaza ca masurile pot include planificarea si managementul oraselor, iar inbunatatirile la nivelul sistemelor de sanatate pot creste si ele speranta de viata.
Munzel a adaugat ca este, de asemenea, important sa se desfasoare cercetari cu privire la medicamentele care ar putea reduce efectele poluarii atmosferice asupra sanatatii.
Profesorul Kevin McConwaty, profesor emerit de statistica aplicata la Universitatea Open, este de parere ca nesiguranta cifrelor arata ca nu este inca foarte clar daca poluarea atmosferica este un asasin mai mare decat fumatul, insa fara doar si poate il rivalizeaza. McConwaty detaliaza spunand ca desi fumatul unui pachet de tigari pe zi este mai periculos, poluarea atmosferica este inhalata de un procent mai mare de persoane, comparativ cu fumul de tigara.
Foto: freepik
