Un studiu derulat de Universitatea Oxford a detectat 26 de tipuri de compusi PFAS (substante per si polifluoroalchilate) in gheata din zona Svalbard, ce ameninta ecosistemele din aval.
Gheata arctica din Norvegia este contaminata cu niveluri alarmante de PFAS toxice, iar substantele chimice pot reprezenta un factor de stres major pentru fauna salbatica din zona, arata rezultatele unei noi cercetari.
Masuratorile studiului derulat de Universitatea Oxford pentru gheata din zona Svalbard, Norvegia, au detectat 26 de tipuri de compusi PFAS si au descoperit ca, atunci cand gheata se topeste, substantele chimice pot trece de la ghetari catre ecosistemele din aval, cum ar fi fiordurile arctice si tundra.
Apa rezultata de la gheata topita poate contine un cocktail de contaminanti care include PFAS si afecteaza intreaga retea trofica, inclusiv planctonul, pestii, focile si animalele pradatoare de varf, asa cum sunt ursii polari, despre care s-a constatat anterior ca au niveluri ridicate de PFAS in sange.
„In fiecare sezon are loc o eliminare a contaminantilor… iar unele PFAS par sa fie mobile in timpul topirilor, ceea ce ar putea fi important pentru ecosistemele din aval”, a spus dr. William Hartz, autorul principal al studiului, care a remarcat un „efect de dublare” asupra animalelor, odata cu schimbarea climatului si cu topirea ghetii. Clima se incalzeste mai repede in Svalbard decat media mondiala.
„Un urs polar este expus la substante chimice toxice produse de om si la stresul unui habitat in schimbare”, a mai adaugat el.
PFAS sunt o clasa de aproximativ 12.000 de substante chimice folosite adesea pentru a face mii de produse de consum sa reziste la apa, pete si caldura. Ele sunt numite „chimicale eterne” pentru ca nu se descompun in mod natural si sunt asociate cu cancer, boli hepatice, tulburari renale, complicatii fetale si alte probleme grave de sanatate.
Printre compusii PFAS pe care cercetatorii i-au gasit in gheata la niveluri peste limitele recomandate in SUA pentru apa de baut s-au numarat si PFOS si PFOA, care sunt cosiderati doi dintre cei mai periculosi compusi.
Studiul a descoperit, de asemenea, niveluri foarte mari de TFA, un produs secundar al congelarii. In timpul Protocolului de la Montreal din 1987, multe natiuni au fost de acord sa elimine treptat clorofluorocarburile sau CFC, un gaz puternic cu efect de sera, folosit pentru refrigerare. Acestea au fost in cele din urma inlocuite cu hidrofluoro-olefin sau HFO.
Odata ajuns in mediu, HFO, care este tot un gaz cu efect de sera, se poate transforma in TFA, iar nivelurile de TFA in zona arctica cresc, conform studiului si rezultatelor masuratorilor anterioare. TFA si alti compusi PFAS sunt extrem de mobili si se pot deplasa prin atmosfera pentru a ajunge in Arctic sau oriunde in lume.
Desi se crede ca TFA este mai putin toxic decat multe alte PFAS, substanta chimica nu a fost riguros studiata, astfel ca nimeni nu stie ce efecte daunatoare pot avea compusii.
“Cunostintele limitate despre nivelurile sigure de TFA din mediu trebuie sa fie solutionate”, au spus autorii.
Sursa: https://www.theguardian.com/environment/2023/feb/11/pfas-norwegian-arctic-ice-wildlife-risk-stressor
Foto: freepik
