sursa foto: www.edisonmuckers.org
Dacă în prima parte a articolului am discutat despre gradul real de poluare generat de procesul de producție a mașinilor electrice și a celor cu propulsie hibridă, în partea a doua ne vom concentra pe o componentă esențială: propulsia asigurată parțial sau integral de energia electrică. Întrebarea cheie este: în ce mod se produce electricitatea utilizată la alimentarea automobilelor electrice sau dotate cu propulsie hibridă? Universitatea norvegiană de Știință și Tehnologie a efectuat un studiu care demonstrează faptul că, atunci când pentru producerea electricității se utilizează combustibili minerali (cum ar fi cărbuni, hidrocarburi sau gaze naturale), emisiile de gaze cu efect de seră sunt mai mari pe kilometru parcurs în cazul unui automobil electric decât în cazul unuia propulsat prin intermediul tehnologiilor convenționale. Așadar, un Hummer condus de Arnold Schwarzenegger ar putea fi mai puțin poluant decat decât Prius-ul lui Cameron Diaz? Dacă electricitatea este produsă prin utilizarea combustibililor minerali (în principali a carbunilor), răspunsul este da. Printre efectele negative ale producției de electricitate în acest mod se numără ploile acide, smog-ul, mărirea gradului de toxicitate în ecosistemul afectat și epuizarea resurselor de combustibili minerali.
În China de exemplu (a cărei renumită capitală Beijing se plasează constant în topul celor mai poluate orașe din lume) aproximativ 85% din energia electrică disponibilă este produsă prin utilizarea combustibililor minerali. Astfel, mașinile electrice din China poluează mai mult decât autovehiculele clasice (în medie de aproape 4 ori mai mult) chiar dacă sursa poluării nu este la țeava de eșapament, ci la centrala unde se produce energia electrică pe care acestea o utilizează. În Europa și America lucrurile stau mult mai bine doarece doar 25% din energia electrică este obținută prin utilizarea combustibililor minerali și trebuie luat în seamă faptul că mașinile electrice convertesc 95% din energia utilizată în propulsie, în vreme ce un autovehicul convențional transformă doar 28% din energia utilizată în propulsie. Nu este de neglijat nici faptul că mașinile electrice au cicluri de întreținere mult mai simple și ieftine care nu necesită schimbarea unor consumabile cum este cazul automobilelor convenționale.
În final, alegerea aparține cumpărătorului și nu există niciun dubiu că, odată cu perfecționarea tehnologiilor utilizate pentru acumulatorii autovehiculelor hibride (ca să nu îmbatrânești așteptând să ți se încarce acumulatorul mașinii) și îmbunătățirea autonomiei (ca sa poți face mai mult decât două drumuri până la mall), acestea vor reprezenta o alegere tot mai tentantă. Concomitent cu mărirea volumului de producție, prețurile vor scădea simțitor, iar scutirile de taxe și subvențiile la achiziție acordate în multe țări vor contribui la successul autovehiculelor electrice. Este însă important ca dezvoltarea și popularizarea autovehiculelor cu propulsii alternative să fie una organică și nu un trend impus artificial de personalități din mass-media. Deja autovehiculul electric și / sau hibrid a suferit câteva lovituri puternice de imagine (una dintre acestea îngregistrându-se atunci când un Chevrolet Volt testat de agenția americană de siguranță rutieră – NHTSA a luat foc după ce s-a produs un scurt circuit la bateria sa la câteva ore dupa teste), iar jucători mari din industrie cum ar fi producătorul de acumulatori A123 Systems sau cel de automobile electrice Fisker Automotive au intrat în faliment după ce primiseră anterior subvenții federale de sute de milioane de dolari. Un marketing agresiv și prost direcționat riscă să compromită imaginea acestor automobile și să direcționeze banul contribuabililor către subvenții astronomice irosite în final pentru co-finanțarea bolidului sport cu propulsie electrică a lui Leonardo Di Caprio (la un preț de peste 100 de mii de dolari, măcar de o reducere să beneficieze bietul om).
Foto: freepik
