Indicatorii si criteriile de referinta au ca scop sa ajute bancile si investitorii sa aiba contacte cu business-uri care nu dauneaza planetei.
Un numar din ce in ce mai mare de factori de decizie din sistemul alimentar mondial – inclusiv companii, organizatii non-profit, fermieri si guvern – sustin un numar tot mai mare de parametri si clasamente ce tin de sustenabilitate.
Acest trend este determinat de o perspectiva potrivit careia parametrii si clasamentele pot amplifica notorietatea elementelor legate de sustenabilitate, contribuind in acelasi timp la ghidarea bancilor, investitorilor si factorilor din lantul de distributie, care sa poata stabili contacte cu sistemele alimentare care nu vor afecta planeta.
Criteriile de referinta vor contribui la dezvoltarea practicilor sustenabile, sustine Gerbrand Haverkamp, director executiv al World Benchmarking Alliance (WBA) – o organizatie non profit care construieste parametri si indicatori pentru a contribui la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabila ale Natiunilor Unite.
“Nu exista nicio magie in standardele de referinta” spune Haverkamp, potrivit caruia faptul ca aceste standarde vor indica in mod clar care sunt organizatiile care inregistreaza intarzieri, le va incuraja pe altele – parteneri din lantul de distributie, investitori si guverne – sa treaca la actiune. Exista, de asemenea, un element ce tine de presiunea pietei, care contribuie la promovarea schimbarii, a mai adaugat el.
In Marea Britanie, Sustainable Food Trust incearca sa mareasca nivelurile de sustenablitate ale fermelor utilizand parametrul Global Farm, bazat pe principiul “nu poti gestiona ceea ce nu poti masura”. In colaborare cu o coalitie formata din 35 de organizatii, inclusiv retaileri de top, banci si ONG-uri de mediu, fundatia construieste o platforma ce masoara sustenabilitatea pe 11 categorii, printre care utilizarea apei, zootehnia si capitalul uman.
Robert Craig – producator de lactate in Cumbria, nordul Angliei – a colaborat indeaproape cu Fundatia, pentru dezvoltarea parametrului Global Farm. El spune ca fermierii isi doresc masuratori care sa ofere feedback constant si care sa ii ajute sa faca schimbari care imbunatatesc sustenabilitatea.
In era comertului global cu alimente, standardele de referinta pot permite, de asemenea, comparatiile informative trans-frontaliere. “Acum putem masura sustenabilitatea si compara productia de lapte din UK si Noua Zeelanda, Statele Unite si America de Sud” spune el. De asemenea, din perspectiva consumatorului, iti poti face o idee despre ce anume este sustenabil.
Sustainable Food Trust incearca sa creeze o platforma care sa poata fi folosita de fermierii din toata lumea, spune Adele Jones, director executiv adjunct.
Aarti Ramachandran, director de cercetare si angajamente la Fairr – o retea de investitori care analizeaza standardele din sectorul alimentar – este un alt adept al standardelor de referinta. Reteaua impulsioneaza “crearea de targeturi, stabilirea unor obiective clare, conversatii la nivel de conducere si management” spune ea.
Fairr, ai carei membri gestioneaza asset-uri in valoare de 40 de trilioane de dolari, si-a lansat indicele pentru producatorii de proteina in 2018, clasificand 60 dintre cele mai importante companii de carne, peste si lactate din lume, in functie de angajamentele lor fata de mediu, social si guvernanta.
„Aceste companii au influenta in sectorul alimentar, dar nu erau la fel de cunoscute ca si colegii lor din mainstream”, spune Ramachandran. „A fost un mod excelent de a realiza un audit complet al companiilor relativ necunoscute, iar pentru investitori a reprezentat un ajutor real pentru a intelege unde sunt riscurile mari”.
Daca in prima instanta Fairr a avut un nivel scazut de implicare din partea companiilor – doar opt sau noua raspunzand initial la intrebarile sale – acum peste 50% din corporatiile clasificate sunt implicate in proces, spune ea.
WBA, care este sustinuta de guverne si filantropi, si-a creat propria serie de repere – inclusiv clasamente ale inregistrarilor privind drepturile omului, precum si progresele companiilor petroliere si gaziere in ceea ce priveste atingerea obiectivele legate de clima, asumate prin Acordul de la Paris. Organizatia se pregateste in prezent sa lanseze standardul de referinta pentru companiile alimentare si agricole la Summitul ONU privind Sistemele Alimentare, ce va avea loc la finele acestui an.
Acest standard de referinta va clasifica 350 de companii alimentare si agricole de top in functie de impactul lor asupra mediului, nutritiei si socialului. Daca unele dintre aceste companii sunt cele mai importante pe domeniul lor, multe dintre ele sunt relativ necunoscute, avand capital integral privat, spune Haverkamp.
Cultura “bifatului in casute”
Cu toate acestea, exista in acelasi timp o ingrijorare tot mai mare ca o inmultire a acestor parametri ar putea crea o anume oboseala – la fel ca si o cultura a „bifatului in casute” care eludeaza schimbarea reala. „Devine foarte aglomerat”, spune Craig, care adauga ca fermierii isi doresc un set standardizat de masuratori.
Bifarea unor casute este un adevarat motiv de ingrijorare, este de acord Ramachandran, pentru ca unele companii mari aloca mai multe resurse interne pentru a se concentra pe raspunsul la standardele de referinta, fara actiuni semnificative. „O metodologie clara, sistematica, bazata pe reguli, poate ajuta in aceasta privinta”, adauga ea.
Dar Haverkamp spune ca ideea conform careia companiile pot ajunge cu usurinta in topul unui clasament este „un mit din trecut”. De exemplu, standardul de referinta WBA privind petrolul si gazele evalueaza emisiile reale, rezervele si deciziile de investitii ale companiilor. „Pentru a functiona, trebuie sa faci efectiv ceva, nu doar sa iti asumi un angajament sau sa faci o promisiune”, spune el.
Ramachandran subliniaza ca furnizorii de indici de referinta incep sa vada frustrarea din ce in ce mai mare a organizatiilor carora li se cere sa raspunda la mai multe solicitari de date, fiecare cu valori usor diferite, pentru aceeasi problema. Aceasta realitate poate stimula convergenta cu privire la un standard unificat.
In ceea ce priveste riscul climatic, de pilda, exista demersuri catre standardizare si convergenta prin intermediul Grupului Operativ privind Declaratiile Financiare Legate de Clima sau Targeturile Bazate pe Date Stiintifice. Expertii considera ca este doar o chestiune de timp pana cand vor aparea masuratori similare si in alimentatie si agricultura.
Exista diverse metodologii care sunt inca in faza incipienta, spune Haverkamp, „dar care vor fi dezvoltate in anii urmatori”.
Sursa: https://www.ft.com/content/2bcf0694-2087-49c6-babc-786b5189fec5
Foto: freepik
