In timpul izolarii cauzate de noul Coronavirus in ultimele luni, a existat o importanta acoperire in media cu privire la natura care se reface peste tot in lume. Astfel de stiri ne dau speranta ca sub o conducere potrivita, ar fi posibila includerea structurala in noua ordine economica post-COVID-19 a unor masuri mai puternice privind protectia mediului.

O oportunitate importanta in acest sens ar fi pachetele nationale de stimulare a economiei post-COVID-19, pe care guvernele, Bancile Centrale, Banca Mondiala si Fondul Monetar International le iau in discutie in aceasta perioada.
Pachetele de stimulare a economiei ar putea reprezenta pana la 10% din economia globala si suficient de mari incat sa asigure tranzitia la o economie cu consum redus de carbon.

Cu toate acestea, desi se fac apeluri insistente in sensul unor actiuni mai curajoase de mediu odata cu redeschiderea economiilor, exista unele zone in care reactiile impotriva COVID-19 au fost folosite pentru a relaxa reglementarile privind mediul inconjurator.
Iata mai jos 10 dintre cele mai importante regrese din sfera mediului, care au aparut in ultimele cateva saptamani, si care au o legatura clara cu politicile de raspuns fata de noul Coronavirus.

1. Statele Unite reduc standardele privind emisiile vehiculelor

La finele lunii martie, presedintele american, Donald Trump, a anuntat doua mari schimbari la nivel federal in SUA.
In primul rand, standardele de eficienta a carburantilor pentru masinile noi au fost reduse in mod semnificativ, un demers care ar putea conduce la un consum crescut de benzina cu 80 de miliarde de tone si, ca urmare, la o crestere a niveulului de emisii de carbon din atmosfera.
In al doilea rand, Agentia Americana pentru Protectia Mediului pune pauza – pe o perioada nedeterminata – aplicarii cerintelor pentru companii legate de monitorizare si raportare in ceea ce priveste protectia mediului. Masura se aplica tuturor companiilor care pot demonstra ca exista un motiv legat de COVID-19 pentru care nu isi pot indeplini obligatiile.

Aceasta masura a dus la politici similare in unele state americane, printre care si statul Indiana, a carui Agentie de Protectie a Mediului a fost criticata pentru reducerea standardelor de raportare a calitatii aerului, o tactica folosita pentru a sustine companiile locale in timpul pandemiei COVID-19.
Masura statului Indiana a fost criticata pentru ca o calitate mai slaba a aerului a fost asociata cu o incidenta mai mare a problemelor de sanatate, mai ales in randul comunitatilor de culoare.

Aceste actiuni au fost deja contestate de ONG-uri importante din domeniul mediului, printre care si NRDC (Consiliul pentru Apararea Resurselor Naturale) – condus acum de fostul sef al Agentiei pentru Protectia Mediului (EPA) in administratia Obama, Gina McCarthy. McCarthy a anuntat o coalitie care cere contestarea juridica a relaxarii acestor masuri de protectie; si pe buna dreptate, caci scaderea standardelor federale privind emisiile vehiculelor ar putea duce la ani intregi de nesiguranta legislativa si de dispute juridice in State.

2. China suspenda temporar reglementarile privind mediul

Odata cu relansarea economiei in China, ministrul chinez al Ecologiei si Mediului a anuntat in luna martie ca va suspenda temporar standardele privind mediul pentru companiile mici, avand ca scop accelerarea recuperarii economice.
Acest demers a fost criticat de grupuri majore din sfera ecologica, printre care si WWF (World Wide Fund for Nature).

3. Brazilia reduce supravegherea Padurii Tropicale Amazoniene

Din cauza pandemiei provocate de noul Coronavirus, in Brazilia numarul de ofiteri guvernamentali de mediu care ajung in padurea Amazoniana este mai mic decat inainte, iar eforturile de monitorizare a mediului au fost reduse. Populatiile indigene – care de obicei apara Amazonul impotriva exploatarii forestiere legale, precum si impotriva minerilor si incendiilor de vegetatie – se retrag tot mai mult in adancul padurii, pentru a evita epidemia de Coronavirus. In trecut o astfel de supraveghere a fost eficienta in prevenirea defrisarilor ilegale, dar si in sezonul de incendii, care a ajuns in 2019 la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Unele organizatii de mediu au intervenit cu echipamente de monitorizare de la distanta a padurii, folosind sateliti, drone si supraveghere de la distanta, dar e posibil ca asta sa nu acopere complet deficitul, si sa mareasca riscurile, pentru ca sezonul incendiilor este pe punctul de a incepe.
In alte tari, precum Cambodgia, India si Kenia, au fost constatate cresteri alarmante ale braconajului, ca urmare a numarului mai mic de ofiteri de protectie din teren.

4. Summit-urile internationale de mediu au fost amanate

2020 ar fi trebuit sa fie cel mai important an pentru politicile globale de mediu. Nu mai putin de cinci legi majore ale Natiunilor Unite urmau sa fie aprobate. Amanand aceste summit-uri (mare parte a muncii premergatoare acestora fusese facuta in anii anteriori), e posibil sa fie pierdut avantul politic valoros, pentru ca prioritatile se schimba in urma aparitiei COVID-19.

Negocierile internationale amanate includ si:

  • deciziile cu privire la un nou tratat care ar reglementa Biodiversitatea Oceanelor dincolo de jurisdictia nationala;
  •  implementarea Acordului de la Paris, ce urma sa fie finalizat in luna decembrie, la Glasgow, in cadrul unei conferinte majore pe teme climatice a UNFCCC (Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarea Climatica);
  •  Congresul IUCN (Uniunea Nationala pentru Conservarea Naturii) privind Conservarea Mondiala, organizat o data la patru ani pentru a evalua eforturile globale de conservare si care era programat pentru luna iunie la Marsilia;
  •  un summit al Conventiei ONU pentru Biodiversitate, planificat sa aiba loc in orasul chinez Kunming, care ar fi urmat sa stabileasca targeturile pentru urmatorii 10 ani;
  •  Conferinta SDG a ONU cu privire la Oceane, care ar fi urmat sa aiba loc in luna iunie, in Portugalia.
    Amanarea acestor summituri ar putea permite tarilor mai refractare sa isi schimbe agenda si sa se indrepte mai degraba catre sanatate, in lumina evenimentelor recente, precum si catre politici de recuperare economica, si astfel sa lase in urma preocuparile privind mediul.

5. Legislatia privind exploatarea miniera a fundului marii avanseaza

Un organism al ONU, numit Autoritatea Internationala pentru Fundul Marii, urma sa adopte in iulie 2020 legislatia privind exploatarea miniera comerciala a fundului marilor. Cu toate acestea, au existat din ce in ce mai multe apeluri care au solicitat amanarea acestei legi, pana cand stiinta si tehnologia va fi suficient de dezvoltata incat sa inteleaga pe deplin impactul acestor activitati miniere asupra adancului oceanelor. In perioada restrictiilor de calatorie cauzate de criza COVID-19 e posibil sa nu existe suficient timp, pana la votul din luna iulie, pentru examinarea ferma si dezbaterea legislatiei privind mineritul pe fundul oceanului.
Daca o astfel de lege va fi adoptata, va fi singura industrie extractiva la cea mai mare scara din istorie, cu o zona mai mare decat Mexic – sau echivalentul a peste 5.5% din suprafata Lunii – pentru care au primit deja licenta 29 de companii private sponsorizate de cateva state.

Desi alte summit-uri internationale si alte decizii politice majore au fost amanate, se pare ca se fac eforturi continue pentru accelerarea introducerii unei astfel de legislatii comerciale privind mineritul pe fundul marilor si supunerea sa la vot in iulie 2020, in ciuda obiectiilor ONG-urilor majore din intreaga lume.
In timp ce votul pentru legislatia internationala pare a merge inainte, militantii din Noua Zeelanda au avut parte de o victorie legislativa majora impotriva mineritului pe fundul marii in apele nationale neo-zeelandeze. In anul 2017, o companie din Noua Zeelanda a primit o licenta din partea Autoritatii Nationale pentru Protectia Mediului, care ii permitea sa foreze pentru nisipurile de fier din largul North Island. Cu toate acestea, cu doua saptamani in urma, Inalta Curte din Noua Zeelanda si Curtea de Apel au decis ca aceasta licenta este ilegala si a oprit toata activitatea in apele teritoriale ale Noii Zeelande. Compania in cauza a formulat acum apel in acest dosar.

6. Stimulentele economice pot deveni un ajutor pentru poluatori

Programul de stimulare a economiei post COVID-19 reprezinta atat o oportunitate, cat si un risc de a dezvolta o economie sustenabila post-COVID.
Programul de stimulare variaza ca dimensiune de la 20% din Produsul Intern Brut in Germania, la 10% din PIB in SUA. Cu toate acestea, unele grupari din SUA au criticat acest plan de salvare ca fiind practic un ajutor acordat celor mai poluante industrii, asa cum este industria petrolului si gazelor, industria aviatiei si industria vaselor de croaziera.

Industria petrolului si gazelor din SUA a suferit deja din pricina razboiului preturilor, iscat in aceasta perioada intre Rusia si Arabia Saudita, iar interdictiile de calatorie cauzate de COVID-19 au acutizat problema legata de cererea de energie. Aceasta situatie are un impact real asupra multor companii din domeniul energiei curate, care se bazeaza pe preturile ridicate la petrol si gaz pentru a oferi un inlocuitor atractiv din sfera energiei curate. Orice mana de ajutor care nu ia un calcul costul carbonului ar putea ajunge sa fie, practic, o subventie pentru industriile poluante.
In acest context, unele grupuri majore de mediu si organisme ale Congresului se lupta sa obtina o asigurare ca stimulentele vor contribui la definirea unei noi traiectorii economice, care sa fie mai sustenabila.

Exista lectii extrem de importante pe care ar trebui sa le intelegem din cat de eficiente au fost aceste pachete in rezolvarea unor probleme structurale in timpul crizei bancare din 2008, a crizei Eurozone din 2011 si a altor crize internationale.

7. COVID-19 afecteaza si organizatiile non-profit de mediu

Rolul organizatiilor non-guvernamentale din domeniul protectiei mediului nu a fost niciodata atat de important, data fiind criza planetara actuala. Cu toate acestea, in conditiile unei activitati economice reduse, organizatiile non-profit din intreaga lume inregistreaza donatii mai mici, echipe incapabile sa isi desfasoare activitatea la nivel international si echipamente importante de protectia mediului care nu pot ajunge la destinatie, iar printre acestea se afla si noul sistem de curatare a apelor de la Ocean Cleanup.
Aceasta provocare cu care se confrunta toate fundatiile, poate afecta si grupuri foarte puternice, data fiind probabilitatea foarte mare ca restrictiile de calatorie sa ramana in vigoare pana la momentul dezvoltarii unui vaccin.

8. Vesti rele pentru animalele aflate in captivitate

Desi mare parte a naturii din salbaticie infloreste in aceasta perioada, pentru animalele aflate in captivitate din pricina omului vestile nu sunt la fel de bune! Dupa stirile legate de infectarea cu noul Coronavirus a tigrului malaezian pe nume Nafi, aflat la Gradina Zoologica din Bronx, multe animale de companie din Orientul Mijlociu au fost abandonate, de teama stapanilor ca vor contribui la raspandirea virusului.

De asemenea, se pare ca multe gradini zoologice mai mici din lume nu sunt acoperite de politicile regionale de stimulare a economiei. In Germania de Nord, Gradina Zoologica Neumunster a anuntat in mod socant ca e posibil sa fie nevoiti sa eutanasieze unele animale, iar pe altele sa le utilizeze drept hrana pentru alte animale, intr-un efort de a contrabalansa pierderea de venituri si costurile operationale ridicate pentru intretinerea unei astfel de gradini zoologice. Iar vestile de acest fel nu sunt singulare, caci Parcul de Animale Marine Sea World a anuntat ca va trimite in somaj tehnic 90% din stafful actual.

9. Amprenta de carbon a comertului electronic este in crestere

In contextul in care cumparaturile online au luat amploare in intreaga lume, exista o mai mare atentie asupra cantitatii de ambalaje si a amprentei de carbon a platformelor de e-commerce.
Cu toate evolutiile in materie de tehnologie, urmarirea produselor si a transportului acestora ar trebui sa fie un proces destul de simplu. Si totusi… niciunul dintre gigantii din domeniul comertului electronic sau dintre gigantii tehnologici nu si-au asumat o pozitie de leadership in acest sens. In consecinta, oamenii fac cumparaturi in functie de pret, de timpul de livrare si de review-urile celorlalti clienti, mai degraba decat pe baza unor date clare si independente legate de mediu.

O exceptie notabila in acest sens este compania de incaltaminte sustenabila Allbirds, din San Francisco, care a anuntat recent ca va incepe sa afiseze amprenta de carbon a fiecarui pantof produs, in acelasi mod in care ambalajele din industria alimentara precizeaza continutul caloric al fiecarui produs comercializat. Acest demers ar putea stabili un precedent pentru alte platforme de comert electronic, care sa inoveze si sa procedeze la fel pentru produsele vandute pe platformele lor.

10. Plasticul echipamentelor medicale de protectie accentueaza poluarea

In graba de a raspunde cererii de echipamente personale de protectie, multe fabrici au apelat imediat la solutia materiilor plastice de unica folosinta pentru masti, halate, manusi si kituri de testare. Aceste demersuri au evidentiat nesustenabilitatea lanturilor de apovizionare farmaceutica si medicala, si au declansat noi apeluri la o economie noua, circular, si la solutii sustenabile. Pana in acest moment, nicio autoritate guvernamentala nu a facut apel la gasirea de solutii sustenabile pentru echipamente de protectie personala sustenabile!

Mai mult, pana in acest moment, cantitati semnificative de materiale de protectie personala au fost gasite aruncate in locuri publice si este nevoie de o economie circulara mai semnificativa pentru a ne asigura ca cea mai mare parte a acestor deseuri nu ajung in apele si oceanele noastre, mai ales in tarile cu servicii municipale de sortare a deseurilor foarte basic.

Privind catre viitor

In contextul in care cifrele privind economia si somajul ajung la niveluri fara precedent, presiunea politica va creste in sensul relansarii economiei. Cu toate acestea, este extrem de important sa definim o strategie de crestere economica bazata pe sectoarele sustenabile ale viitorului, care sunt benefice atat pentru economie, cat si pentru mediu.

O astfel de abordare va oferi asigurari ca masurile de stimulare economica post COVID-19 nu creaza joburi fara niciun viitor, ci contribuie la construirea unei economii sustenabile pentru viitor si evita criza ecologica si mai mare spre care ne indreptam atunci cand incercam sa o luam pe drumul relansarii economiei asa cum o stiam inainte de criza COVID!

Foto: freepik