Medicii avertizeaza ca expunerea la substantele chimice omniprezente si totusi gresit intelese – asa cum sunt microplasticele – ar putea juca un rol in aparitia si evolutia dementei.
Misterul din spatele inmultirii astronomice a cazurilor de tulburari neurologice, asa cum sunt Parkinson sau Alzheimer, ar putea fi expunerea la toxinele din mediu, despre care medicii avertizeaza ca sunt omniprezente si totusi gresit intelese.
Cei mai importanti neurologi si cercetatori in neurologie din SUA au discutat, in cadrul unei conferinte ce a avut loc in luna noiembrie, despre eforturile recente de cercetare menite sa umple golul stiintific in intelegerea rolului pe care il joaca toxinele din mediu – poluarea aerului, pesticidele, microplasticele, substantele chimice eterne si multe altele – in instalarea unor boli din ce in ce mai frecvente precum dementa si tulburarile de dezvoltare din copilarie.
Fiintele umane se pot confrunta cu 80.000 sau chiar mai multe substante chimice toxice in timp ce lucreaza, se joaca, dorm si invata – un numar atat de mare incat este aproape imposibil sa se determine efectele individuale ale fiecareia asupra unei persoane, iar despre intelegerea modului in care pot interactiona sau despre impactul lor cumulat asupra sistemului nervos de-a lungul intregii vieti nici nu poate fi vorba.
Un anumit contact cu toxinele din mediu este inevitabil, data fiind inmultirea si raspandirea materialelor plastice si a factorilor chimici de poluare, insa expunerea este inegala.
In SUA, comunitatile de culoare, indigenii si familiile cu venituri reduse sunt mult mai predispuse la expunerea la o multitudine de agenti de poluare, fie prin locuintele si apa nesigure, fie prin joburi in productie si agricultura sau prin proximitatea de drumuri si uzine industriale poluante, ca sa numim doar cateva dintre pericolele care ii pandesc la tot pasul.
Exista probabilitatea ca si structura genetica sa joace un rol in predispozitia oamenilor la efectele patologice ale diferitelor substante chimice, insa cercetarile au aratat rate mai mari ale cancerului si bolilor respiratorii in comunitatile impovarate din punct de vedere economic.
Se stiu foarte putine despre impactul asupra tulburarilor cerebrale si ale sistemului nervos, insa exista un consens din ce in ce mai solid ca genetica si inaintarea in varsta nu conteaza in totalitate in cresterea abrupta a numarului de cazuri de imbolnavire cu afectiuni care altadata erau rare, asa cum sunt Alzheimer, Parkinson si ALS (scleroza amiotrofica laterala) – o boala degenerativa mai probabila la veteranii de armata si la persoanele care locuiesc in cartiere intens industrializate.
Neurologii si neurochirurgii au subliniat lacunele in cercetare in cadrul intalnirii anuale a Asociatiei Neurologilor Americani, ce a avut loc la Chicago, in luna octombrie.
“Neurologia se afla cu aproximativ 15 ani in urma cancerului, asa ca e nevoie sa tragem un semnal de alarma asupra acestui fapt si sa existe mai multi oameni care fac cercetare, pentru ca Agentia pentru Protectia Mediului (EPA) efectiv nu ne protejeaza” a spus presedintele Asociatiei Neurologilor Americani si al Departamentului de Neurologie din cadrul Universitatii Pennsylvania, Frances Jensen.
O multime de toxine periculoase bine-cunoscute, asa cum este azbestul, glifosatul si formaldehida, continua sa fie folosite la nivel larg in SUA, in domenii precum agricultura, constructii, industria farmaceutica si cosmetica, in ciuda faptului ca peste tot in lume sunt interzise. In luna octombrie, The Guardian a informat cu privire la eforturile corporatiilor de a influenta Agentia pentru Protectia Mediului in sensul ascunderii unei posibile legaturi intre popularul ierbicid Paraquat si boala Parkinson.
“Se intampla acelasi lucru ca si in cazul materiei cenusii, sunt foarte multe necunoscute… va fi cu adevarat o explorare epica ce va folosi cele mai recente tehnologii pe care le avem”.
Viitorul cercetarii in neurologie
Neurologia este ramura medicinei care se concentreaza pe tulburarile sistemului nervos – creierul, maduva spinarii si elementele neuronale senzoriale, asa cum sunt urechile, ochii si pielea. Neurologii se ocupa de tratarea cazurilor de accident vascular, scleroza multipla, migrene, boala Parkinson, epilepsie si Alzheimer, ca si de tratarea copiilor cu tulburari de dezvoltare neurologica, precum ADHD, autism si dizabilitati de invatare.
Creierul este cel mai complex si important organ din organismul uman – si probabil cel mai sensibil la toxinele din mediu – insa el a fost in mare parte inaccesibil cercetatorilor pana cand nu au fost dezvoltate tehnici imagistice, genetice si moleculare sofisticate, in ultimii 20 de ani.
In continuare, cercetarile ar putea explica de ce oamenii care traiesc in cartiere cu niveluri ridicate de poluare a aerului au un risc mai mare de accident vascular cerebral, precum si sa analizeze conexiunile dintre expunerea fetala si tulburarile aparute in dezvoltarea neurologica.
„Nu este vorba doar despre pesticide. Substantele chimice PFAS sunt omniprezente in mediu, la fel ca si nanoplasticele. Cererea de nanomateriale ajunge la valori de trilioane de dolari, insa este ingrijorator cat de putine stim despre toxicitatea acestora”, spune directorul Institutului National de Stiinte ale Sanatatii Mediului, Rick Woychik.
Foto: freepik
