Cel mai mare ocean din lume, Pacificul gazduieste peste 2 milioane de oameni din 22 de tari si 30.000 de insule. Dar, odata cu incalzirea planetei si cu cresterea nivelului marii, nenumarate case stravechi, ecosisteme biodiverse, ca si modurile traditionale de viata sunt din ce in ce mai amenintate.
„Cea mai mare amenintare la adresa insasi existentei noastre este schimbarea climatica”, declara fostul ministru al Apararii din Fiji, Inia Seruiratu in 2022. „Ne ameninta chiar sperantele si visele de prosperitate”.
Cel putin cinci insule s-au pierdut deja in mare. Unii dintre insularii din Pacific au fost nevoiti sa plece, ca refugiati climatici. Insa pentru comunitatile care inca exista, sunt multe organizatii ce contribuie la promovarea justitiei climatice, sustenabilitatii si conservarii in linia intai a crizei. Cum pot insularii din Pacific sa faca fata schimbarii climatice si sa protejeze mediul?”
Fundatia Global Greengrants
Global Greengrants acorda in fiecare an sute de granturi pentru ecologistii la nivel local din intreaga lume, inclusiv pentru cei din Insulele Pacificului. Fondata in 1993, organizatia non-profit conecteaza resursele cu liderii locali pentru a promova mediul, protectia resurselor naturale si comunitatile indigene. Proiectele finantate in regiune includ restabilirea accesului la apa dulce in Micronezia rurala, readucerea la viata a padurilor de mangrove care sunt pe cale de disparitie in Papua Noua Guinee, ca si reconstruirea unor parti din Vanuatu dupa Ciclonul Pam.
Fundatia Malama Kai
De mai bine de 25 de ani, Fundatia Malama Kai protejeaza resursele marine si de coasta din Hawaii. Cu sediul central pe Insula Mare, organizatia non-profit colaboreaza cu agentii guvernamentale, companii, cu mediul academic si cu alte grupuri de conservare cu initiative precum pastrarea in siguranta a recifurilor de corali care sunt amenintate de ancorele ambarcatiunilor. Fundatia deruleaza, de asemenea, un program de educatie practica, ce ofera cursuri despre sustenabilitate.
MarAlliance
MarAlliance lucreaza in marile tropicale din intreaga lume, inclusiv in Statele Federate ale Microneziei, in Pacificul de Vest. Organizatia cerceteaza fauna salbatica pe cale de disparitie, pentru a promova conservarea habitatului. Proiectele din regiune includ studierea impactului rechinilor asupra pescuitului local si comportamentul pisicilor de mare de coasta. Organizatia a creat, de asemenea, o piata pentru fructe de mare din surse sustenabile.
Te Mana o Te Moana
Te Mana O Te Moana are grija de testoasele marine din Polinezia Franceza, reabilitand animalele bolnave si ranite, monitorizeaza locurile de cuibarit si colecteaza date. Organizatia non-profit raporteaza ca mai bine de jumatate dintre testoasele pe care le ajuta in cadrul unitatii lor de ingrijire, care este deschisa publicului, ajung ranite, in general din cauza oamenilor si a unor procese precum pescuitul cu harponul sau plasele de pescuit. Lansata in 2004, organizatia opereaza si programe educationale si pledeaza pentru mediul marin polinezian.
WWF
Fondata in 1961, WWF (Fondul Mondial pentru Natura) este una dintre cele mai mari si mai vechi organizatii de conservare din lume. Avand birouri in Insulele Solomon, Papua Noua Guinee si Fiji, activitatea WWF in Pacific isi propune sa protejeze „biodiversitatea marina exceptional de bogata” din regiune si cultura si mostenirea comunitatilor insulare. Programele WWF Pacific includ atenuarea schimbarii climatice; protejarea testoaselor, balenelor, rechinilor si a altor forme de viata marine; promovarea pescuitului offshore sustenabil si contributia la un turism mai eficient energetic in regiune.
Sursa: https://edition.cnn.com
Sursa imagine: freepik.com
Foto: freepik
